Georgescu Dragos
Cataracta este una dintre cele mai frecvente afecțiuni oculare asociate înaintării în vârstă, însă modificările vederii pot apărea treptat și pot fi ușor trecute cu vederea. La început, mulți oameni pun vederea încețoșată, dificultatea de a conduce noaptea sau nevoia de mai multă lumină la citit pe seama oboselii ori a vârstei.
Cataracta nu apare peste noapte. Primele semne pe care oamenii le confundă cu îmbătrânirea
În realitate, cataracta înseamnă opacifierea cristalinului, lentila naturală transparentă aflată în interiorul ochiului. Procesul se dezvoltă de regulă lent și, tocmai din acest motiv, persoana afectată se poate obișnui cu schimbările fără să realizeze cât de mult i s-a modificat vederea.
Recunoașterea simptomelor nu înlocuiește un consult oftalmologic și nici nu permite stabilirea diagnosticului acasă. Totuși, există câteva semne caracteristice care ar trebui să determine o persoană să își verifice vederea, mai ales dacă acestea persistă sau se accentuează.
Vederea încețoșată poate fi unul dintre primele semne
Unul dintre simptomele frecvent asociate cataractei este vederea încețoșată.
La început, schimbarea poate fi atât de discretă încât persoana nu îi acordă importanță. Literele par ceva mai puțin clare, chipurile oamenilor nu mai au aceeași precizie, iar obiectele aflate la distanță pot părea ușor estompate.
Senzația poate fi descrisă ca și cum ai privi printr-un geam care nu este perfect curat.
Problema este că deteriorarea poate avea loc treptat. Creierul se adaptează, iar persoana începe să considere noua calitate a vederii drept normală.
Abia când compară vederea celor doi ochi sau când merge la un control poate realiza diferența.
Vederea încețoșată are însă numeroase alte cauze, de la probleme de refracție până la afecțiuni ale suprafeței oculare sau retinei. Din acest motiv, simptomul nu trebuie interpretat automat drept cataractă.
Dacă persistă, evaluarea oftalmologică este cea care poate stabili cauza.
Ai nevoie de tot mai multă lumină pentru a putea citi
Un alt semn care poate fi confundat cu îmbătrânirea normală este nevoia de lumină mai puternică.
O persoană poate observa că nu mai citește confortabil în lumina în care citea înainte.
Aprinde o veioză suplimentară.
Apropie cartea de lumină.
Mărește luminozitatea telefonului.
Caută un loc mai bine iluminat atunci când trebuie să citească un document.
Fenomenul poate deveni mai evident seara.
Cristalinul afectat de cataractă nu mai permite luminii să treacă prin ochi în același mod. Pe măsură ce opacifierea avansează, activitățile care necesită detalii fine pot deveni mai dificile.
Totuși, dificultățile la citit după o anumită vârstă pot avea și o explicație mult mai comună: prezbiopia.
Aceasta reprezintă pierderea treptată a capacității ochiului de a focaliza la apropiere și apare frecvent odată cu vârsta.
Cele două situații nu trebuie confundate.
O examinare oftalmologică poate arăta dacă problema este legată de dioptrii, de cristalin sau de altă cauză.
Condusul pe timp de noapte poate deveni mult mai dificil
Uneori, primele probleme sunt observate nu în timpul zilei, ci după lăsarea întunericului.
Șoferul constată că farurile mașinilor din sens opus îl deranjează mai mult.
Lumina pare să se împrăștie.
Contrastul este mai slab.
Indicatoarele devin mai greu de citit de la distanță.
Condusul pe ploaie, noaptea, poate deveni deosebit de obositor.
Persoana poate începe să evite instinctiv deplasările nocturne fără să realizeze că vederea s-a modificat.
Sensibilitatea crescută la strălucire este un simptom cunoscut al cataractei.
Este important însă ca șoferii să nu aștepte până când problema devine severă.
Dacă farurile produc un disconfort semnificativ sau vederea nocturnă s-a deteriorat vizibil, este recomandată verificarea ochilor.
Siguranța la volan depinde nu doar de cât de bine vedem literele unui optotip, ci și de contrast, sensibilitate la lumină și capacitatea de a distinge obiectele în condiții dificile.
Halourile din jurul luminilor pot deveni mai evidente
Unele persoane cu cataractă observă cercuri sau halouri în jurul surselor luminoase.
Fenomenul este remarcat mai ales seara.
Un bec, un far sau un stâlp de iluminat poate părea înconjurat de un cerc luminos.
Motivul este legat de felul în care lumina este dispersată atunci când trece prin cristalinul devenit mai puțin transparent.
Dar halourile nu sunt specifice exclusiv cataractei.
Ele pot apărea și în alte probleme oculare.
De aceea, nu trebuie pus un diagnostic doar pe baza acestui simptom.
Mai important este contextul în care apare.
Dacă halourile apar brusc și sunt însoțite de durere oculară intensă, ochi roșu, vedere mult mai slabă, durere de cap, greață sau vărsături, este necesară evaluare medicală rapidă. Un astfel de tablou poate avea alte cauze oftalmologice care nu trebuie confundate cu evoluția lentă obișnuită a cataractei.
Culorile pot părea mai șterse decât înainte
Un simptom interesant al cataractei este modificarea percepției culorilor.
Procesul se produce lent.
Din acest motiv, poate trece neobservat.
Albul poate părea mai gălbui.
Culorile își pot pierde din intensitate.
Diferențele dintre anumite nuanțe devin mai greu de observat.
Persoana nu realizează întotdeauna schimbarea, deoarece ambii ochi pot fi afectați, chiar dacă nu în același ritm.
Uneori diferența devine evidentă atunci când cataracta este mai avansată într-un singur ochi.
Dacă persoana acoperă alternativ câte un ochi, poate observa că nuanțele nu par identice.
Această comparație nu reprezintă un test de diagnostic, dar o diferență evidentă între cei doi ochi merită discutată cu medicul oftalmolog.
După tratamentul cataractei, unii pacienți sunt surprinși de cât de luminoase și intense li se par din nou culorile.
Schimbarea frecventă a dioptriilor poate ridica semne de întrebare
Un alt indiciu posibil este modificarea repetată a prescripției pentru ochelari.
Persoana își schimbă ochelarii și, pentru o vreme, vede mai bine.
După câteva luni, vederea pare din nou neclară.
Se întoarce la optică.
Dioptriile s-au modificat.
Fenomenul se repetă.
Cataracta poate produce modificări ale refracției ochiului pe măsură ce cristalinul se schimbă.
Uneori, o persoană care avea dificultăți la vederea de aproape poate observa temporar că citește mai bine fără ochelari.
Această aparentă „îmbunătățire” nu înseamnă neapărat că ochiul a întinerit.
În anumite forme de cataractă, schimbarea cristalinului poate modifica temporar focalizarea.
De aceea, schimbările frecvente ale dioptriilor, mai ales la o persoană mai în vârstă, justifică o examinare oftalmologică completă.
Simpla schimbare repetată a ochelarilor poate să nu rezolve cauza dacă problema se află la nivelul cristalinului.
Un ochi poate fi mai afectat decât celălalt
Cataracta se poate dezvolta la ambii ochi, dar nu este obligatoriu să evolueze în același ritm.
Un ochi poate vedea relativ bine, în timp ce celălalt se deteriorează mai repede.
Acest lucru poate masca problema.
Atunci când ambii ochi sunt deschiși, creierul folosește informațiile vizuale disponibile și compensează parțial diferența.
Persoana poate crede astfel că vede suficient de bine.
Un indiciu poate apărea întâmplător.
De exemplu, cineva își acoperă un ochi pentru a se șterge și observă că imaginea este mult mai neclară prin celălalt.
O diferență semnificativă între cei doi ochi nu înseamnă automat cataractă.
Există multe alte afecțiuni care pot determina acest fenomen.
Tocmai de aceea, diferența nu trebuie ignorată.
Cataracta nu înseamnă doar „nu mai văd bine”
Pe măsură ce afecțiunea evoluează, impactul asupra vieții cotidiene poate deveni mai important decât simpla valoare a acuității vizuale.
Cititul devine obositor.
Privitul la televizor nu mai este la fel de confortabil.
Recunoașterea fețelor de la distanță poate deveni dificilă.
Coborârea scărilor în lumină slabă poate provoca nesiguranță.
Condusul noaptea poate fi evitat.
Persoana poate începe să renunțe la activități fără să își dea seama că vederea este motivul.
Acesta este un aspect important.
O problemă care evoluează lent poate modifica comportamentul înainte ca persoana să spună clar: „Nu mai văd bine”.
Începe să stea mai aproape de televizor.
Citește mai rar.
Nu mai conduce seara.
Cere altcuiva să citească etichetele.
Aprinde toate luminile.
Fiecare gest, luat separat, pare banal.
Împreună, pot indica o schimbare reală a funcției vizuale.
De ce apare cataracta
Înaintarea în vârstă reprezintă principalul factor asociat cataractei, însă nu este singurul.
Cristalinul este alcătuit în mare parte din apă și proteine organizate astfel încât să rămână transparent.
Odată cu trecerea anilor, structura acestora se poate modifica, iar cristalinul devine progresiv opac.
Există însă și alți factori care pot favoriza apariția sau progresia cataractei.
Printre aceștia se pot număra diabetul, traumatismele oculare, anumite intervenții la nivelul ochilor și utilizarea îndelungată a unor medicamente, precum corticosteroizii, în anumite situații.
Fumatul și expunerea cumulativă la radiațiile ultraviolete sunt, de asemenea, factori discutați în prevenția sănătății oculare.
Există și cataracte care apar la persoane mai tinere, iar în cazuri rare problema poate fi prezentă încă de la naștere.
Prin urmare, cataracta nu trebuie considerată exclusiv „boala bătrâneții”.
Vârsta crește probabilitatea, dar nu este singurul element relevant.
Există vreun truc care poate elimina cataracta acasă?
Internetul abundă în remedii pentru cataractă.
Picături miraculoase.
Plante.
Sucuri.
Comprese.
Diverse amestecuri aplicate în ochi.
Aici este nevoie de foarte multă prudență.
Cataracta reprezintă o modificare a cristalinului din interiorul ochiului. Nu trebuie tratată prin introducerea în ochi a unor substanțe sau preparate improvizate.
Aplicarea unor produse nesterile poate provoca iritații, infecții și alte complicații.
Ochelarii potriviți, iluminarea mai bună și anumite adaptări pot ajuta temporar o persoană să funcționeze mai confortabil atunci când cataracta este la început.
Aceste măsuri nu elimină însă opacifierea cristalinului.
Atunci când cataracta afectează suficient de mult vederea și activitățile zilnice, tratamentul eficient este chirurgical.
În timpul intervenției, cristalinul opacifiat este îndepărtat și înlocuit cu un cristalin artificial.
Momentul intervenției se stabilește împreună cu medicul, în funcție de particularitățile fiecărui pacient și de impactul cataractei asupra vieții sale.
Când ar trebui făcut un control oftalmologic
Nu este nevoie ca vederea să devină foarte slabă înainte de a merge la medic.
Dacă observi că vederea s-a modificat, un consult poate clarifica motivul.
Vederea încețoșată progresiv, sensibilitatea crescută la lumină, dificultatea de a conduce noaptea, modificarea culorilor și schimbarea repetată a dioptriilor sunt motive suficiente pentru verificarea ochilor.
Consultația este importantă și pentru că simptomele puse pe seama cataractei pot avea alte cauze.
Unele sunt banale.
Altele necesită investigații și tratament.
Mai ales modificările bruște ale vederii trebuie privite diferit de evoluția lentă caracteristică unei cataracte obișnuite.
Pierderea bruscă sau importantă a vederii, durerea oculară intensă, apariția unei umbre sau a unei „perdele” în câmpul vizual, numeroase puncte plutitoare apărute brusc ori fulgerele luminoase necesită evaluare medicală rapidă.
Cataracta evoluează, de regulă, progresiv.
Tocmai această evoluție lentă o face ușor de confundat cu o simplă consecință a vârstei.
Nu orice dificultate de vedere după 50 sau 60 de ani este „normală”.
Uneori, cel mai important semn nu este că nu mai vezi deloc, ci faptul că ai început, puțin câte puțin, să îți adaptezi întreaga viață unei vederi care nu mai este cea de altădată.
