Loredana Ionescu
Românii care cresc animale în gospodărie trebuie să respecte reguli clare de igienă și sănătate publică.
Numărul de animale permis poate varia în funcție de localitate, utilități și regulamentele primăriei.
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 stabilește un cadru general pentru adăposturi și distanțe.
Consiliile locale pot adopta reguli proprii, care pot fi mai stricte pentru crescătorii de animale.
Nerespectarea normelor poate aduce amenzi importante sau chiar răspundere penală, în anumite situații.
Câte animale pot fi crescute într-o gospodărie
Românii care vor să crească animale la curte trebuie să țină cont de mai multe reguli. Acestea nu sunt identice peste tot, deoarece diferă în funcție de localitate, tipul gospodăriei și utilitățile disponibile.
La baza acestor reguli se află Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014. Documentul stabilește norme generale de igienă și sănătate publică pentru gospodării, adăposturi și protecția vecinilor.
Pe lângă aceste prevederi generale, fiecare consiliu local poate adopta propriul regulament. Astfel, o regulă valabilă într-un oraș poate fi diferită de cea aplicată într-o comună sau într-un alt municipiu.
Numărul animalelor care pot fi crescute într-o gospodărie depinde de mai mulți factori. Contează dacă locuința este racordată la apă și canalizare, unde sunt amplasate adăposturile și ce specii sunt crescute.
Potrivit legislației, limitele sunt raportate la echivalentul în unități vită mare, cunoscut sub denumirea UVM. Această metodă permite compararea mai multor specii, în funcție de talie, greutate și categorie.
O vită adultă reprezintă, în general, o unitate vită mare. Porcii, oile, caprele sau păsările sunt calculate ca fracțiuni din această unitate, în funcție de tabelele de conversie folosite.
Regulile sunt importante mai ales în zonele locuite dens, unde mirosurile, zgomotul și dejecțiile pot afecta vecinii. Autoritățile urmăresc prevenirea poluării și reducerea riscurilor pentru sănătatea publică.
Nerespectarea acestor norme poate duce la sancțiuni. În unele cazuri, amenzile pot ajunge până la 12.000 de lei, iar situațiile grave pot atrage și răspundere penală.
„Normele de igienă și sănătate publică sunt obligatorii, potrivit legii, pentru toate unitățile din sistemul public și privat și pentru întreaga populație. Nerespectarea lor atrage răspunderea disciplinară, administrativ-materială, civilă ori, după caz, penală, potrivit legii”, se arată în Ordinul nr. 119/2014.
Ce prevede Ordinul Ministerului Sănătății
Ordinul Ministerului Sănătății nr. 119/2014 stabilește distanțele minime pentru adăposturile de animale, dar și condițiile generale în care acestea pot funcționa. Scopul principal este protejarea sănătății populației și a mediului.
Pentru gospodăriile fără racord la apă, limitele pot fi mai restrictive. În astfel de cazuri, adăposturile pentru animale trebuie gestionate cu atenție, deoarece riscul de poluare este mai mare.
Conform prevederilor invocate în textul legal, în gospodăriile fără racord la apă sunt acceptate cel mult 6 unități vită mare pentru bovine, porcine, ovine, caprine sau cabaline. Dacă gospodăria crește găini și porci, limita este de 4 unități vită mare.
Adăposturile trebuie amplasate la cel puțin 10 metri față de locuințele vecinilor. Această distanță este importantă pentru reducerea disconfortului și pentru evitarea conflictelor dintre proprietari.
Regula se aplică și în cazul gospodăriilor racordate la apă, atunci când numărul animalelor se încadrează în limitele prevăzute. Adăposturile trebuie amplasate la cel puțin 10 metri de cea mai apropiată locuință învecinată și de sursele de apă pentru consum uman.
Pentru gospodăriile care depășesc aceste praguri, distanța minimă crește. În acest caz, adăposturile trebuie amplasate la cel puțin 50 de metri față de cea mai apropiată locuință vecină și față de sursele de apă potabilă.
Ordinul conține și prevederi pentru gospodăriile racordate la sistemul centralizat de apă. Acestea pot avea limite diferite, în funcție de animalele crescute și de condițiile locale.
„În gospodăriile cu racord la sistemul centralizat de alimentare cu apă, adăposturile pentru creșterea animalelor pot avea cel mult echivalentul a 10 unități vită mare, iar în gospodăriile în care se cresc exclusiv găini sau porci, cel mult echivalentul a 7 unități vită mare”, mai prevede Ordinul nr. 119/2014.
Aceste reguli nu trebuie privite separat de regulamentele locale. Primăriile pot impune limite concrete privind numărul de animale, mai ales în orașe sau în zone rezidențiale.
Câte păsări pot fi ținute în curte
În cazul păsărilor de curte, limitele pot fi calculate tot prin raportare la unitățile vită mare. Totuși, unele autorități locale stabilesc și plafoane numerice clare, pentru a evita interpretările.
Pentru găinile ouătoare, anumite tabele de conversie folosesc coeficientul de 0,014 UVM pentru fiecare pasăre. Astfel, limita de 4 UVM ar putea însemna, teoretic, aproximativ 285 de găini ouătoare.
În cazul pragului de 7 UVM, aplicabil unor gospodării racordate la apă centralizată, echivalentul ar putea ajunge la aproximativ 500 de găini. Totuși, aceste calcule teoretice nu înlocuiesc regulamentele locale.
Un exemplu important este regulamentul publicat de Primăria Municipiului Deva. Acesta stabilește limite mai clare pentru gospodăriile fără racord la apă curentă și canalizare.
„În gospodăriile unde nu sunt asigurate racordurile de apă curentă și canalizare printr-un sistem centralizat de distribuție, adăposturile pentru creșterea animalelor în curțile persoanelor particulare, de cel mult 6 capete în total, și cel mult 50 de păsări se amplasează la cel puțin 10 m de cea mai apropiată locuință învecinată și se exploatează astfel încât să nu producă poluarea mediului și risc pentru sănătatea vecinilor, cu obligația respectării condițiilor de biosecuritate”, prevede regulamentul publicat de Primăria Municipiului Deva.
Pentru gospodăriile racordate la apă și canalizare, același regulament local prevede alte limite. Pot fi ținute cel mult două cabaline, cinci bovine, 15 ovine sau caprine, cinci porcine și cel mult 50 de păsări.
Și în acest caz, adăposturile trebuie amplasate la cel puțin 10 metri de cea mai apropiată locuință vecină. De asemenea, acestea trebuie exploatate fără a produce poluare sau risc pentru sănătatea celor din jur.
Aceste prevederi arată de ce este important ca proprietarii să verifice regulamentul local. Chiar dacă legislația națională permite anumite calcule în UVM, primăria poate stabili limite exacte.
În practică, diferența dintre sat și oraș poate fi semnificativă. În mediul rural, gospodăriile au, de regulă, mai mult spațiu. În orașe, însă, vecinătatea apropiată poate impune reguli mai stricte.
Ce obligații au cei care cresc animale
Deținătorii de animale nu trebuie să respecte doar limitele numerice. Ei au și obligații privind igiena, biosecuritatea, sănătatea animalelor și protejarea vecinilor.
Adăposturile trebuie întreținute corespunzător, iar spațiile în care sunt ținute animalele trebuie curățate periodic. Dejecțiile nu trebuie să ajungă în șanțuri, canale, pârâuri, ape stătătoare sau alte zone care pot fi contaminate.
Această obligație este importantă atât pentru protecția mediului, cât și pentru prevenirea bolilor. O gospodărie în care sunt crescute animale poate deveni rapid o sursă de disconfort dacă nu este igienizată corect.
În cazul păsărilor, verificările veterinare sunt deosebit de importante. Riscul apariției unor boli, inclusiv gripa aviară, impune supraveghere periodică și respectarea măsurilor de biosecuritate.
Regulamentul din Deva prevede și că microfermele pot funcționa doar după obținerea autorizațiilor necesare. Amplasarea adăposturilor trebuie făcută cu respectarea normelor legale și pe baza autorizației de construire.
Persoanele care cresc animale trebuie să colaboreze cu medicii veterinari și cu autoritățile de control. Carnetele de sănătate ale animalelor trebuie prezentate atunci când sunt solicitate.
Regulile urmăresc și trasabilitatea animalelor. Atunci când acestea provin din alte localități, proprietarii pot avea obligația de a anunța autoritățile sanitar-veterinare într-un termen stabilit.
„Persoanele care dețin în gospodărie animale domestice și păsări de curte au următoarele obligații: să anunțe în maxim 24 de ore organele sanitar-veterinare din municipiul Deva atunci când dobândesc animale provenite din alte localități; să fie arondate la o unitate sanitar-veterinară autorizată; să prezinte organelor de control carnetele de sănătate ale animalelor și păsărilor de curte pe care le dețin; să nu introducă în efectivele constituite în turme sau cirezi, timp de cel puțin 15 zile, animalele achiziționate din alte localități; să permită personalului sanitar-veterinar de stat verificarea stării de sănătate a animalelor aflate în gospodărie și să acorde sprijin în efectuarea operațiunilor sanitar-veterinare”, arată regulamentul Municipiului Deva.
Aceste obligații pot părea numeroase, dar au un scop clar. Ele urmăresc prevenirea răspândirii bolilor și menținerea unor condiții sigure în comunitate.
Ce reguli se aplică animalelor de companie
În cazul câinilor și pisicilor, legislația nu stabilește peste tot un număr maxim general valabil pentru o gospodărie. Totuși, proprietarii au obligații clare privind îngrijirea și siguranța animalelor.
Orice persoană care deține un animal de companie trebuie să îi asigure hrană, apă, adăpost, igienă și îngrijire medicală. Controalele veterinare periodice sunt importante pentru sănătatea animalului și pentru siguranța celor din jur.
În unele localități, autoritățile locale pot avea prevederi speciale pentru câini și pisici. În Deva, de exemplu, animalele trebuie înregistrate conform legii, indiferent dacă au stăpân sau nu.
Această regulă se aplică și în cazul animalelor cu sau fără certificat de Pedigree. Înregistrarea permite identificarea proprietarului și gestionarea mai eficientă a situațiilor în care apar probleme.
Animalele de curte nu pot fi ținute în apartamente. Porcii, oile sau bovinele sunt strict interzise în astfel de spații, deoarece nu pot fi asigurate condițiile necesare.
În schimb, câinii și pisicile pot fi ținute în apartamente, dacă sunt îngrijite corespunzător. Proprietarii trebuie să se asigure că animalele nu creează disconfort major vecinilor.
Zgomotul constant, mirosurile puternice sau lipsa igienei pot duce la sesizări și controale. De aceea, responsabilitatea proprietarului este esențială, indiferent de specia animalului.
Pentru cei care locuiesc la curte, regulile pot părea mai permisive. Totuși, adăposturile, curățenia și respectarea distanțelor rămân obligatorii.
Cei care vor să crească animale trebuie să verifice atât legislația națională, cât și hotărârile consiliului local. Regulile pot fi diferite de la o localitate la alta, iar necunoașterea lor nu elimină riscul de sancțiuni.
Înainte de a construi un adăpost sau de a mări numărul animalelor din gospodărie, este recomandată consultarea primăriei și a medicului veterinar. Astfel, proprietarii pot evita amenzi, conflicte cu vecinii și probleme administrative.
Sursa foto: Arhivă
