Loredana Ionescu
Între anii 2019 și 2024, cel puțin 75 de femei din mediul rural din România și-au pierdut viața din cauze legate de sarcină și naștere, potrivit unui raport recent publicat de Institutul Național de Sănătate Publică. Dacă sunt incluse și decesele materne înregistrate în mediul urban, numărul total al femeilor decedate în această perioadă depășește 150, conform unei analize realizate de Snoop.ro.
Datele evidențiază o problemă persistentă a sistemului medical românesc, în special în ceea ce privește accesul la servicii de sănătate pentru femeile însărcinate din zonele rurale.
Cauzele principale ale deceselor materne
Specialiștii indică drept cauze frecvente ale acestor tragedii sângerările severe apărute în timpul sau după naștere, infecțiile, hipertensiunea arterială indusă de sarcină, dar și afecțiuni preexistente, agravate pe parcursul sarcinii. În multe situații, intervenția medicală nu a fost posibilă la timp, fie din cauza lipsei infrastructurii, fie a întârzierilor în transportul către unități medicale specializate.
Această realitate scoate în evidență dificultăți majore de acces la îngrijiri medicale specializate, în special în comunitățile izolate.
România, printre statele UE cu mortalitate maternă ridicată
Statisticile arată că România se află printre țările Uniunii Europene cu cele mai mari rate ale mortalității materne, alături de Cipru, Ungaria, Letonia și Portugalia. Rata este estimată la aproximativ 11,7 decese la 100.000 de nașteri, un nivel semnificativ peste media europeană.
Pe lângă decesele raportate, un număr important de femei supraviețuiesc complicațiilor severe, dar rămân cu dizabilități temporare sau permanente, precum dificultăți de mers, tulburări de memorie sau vorbire, dureri cronice ori incontinență urinară. Potrivit UNICEF, numărul exact al femeilor afectate de aceste complicații nu este cunoscut, din cauza lipsei unor raportări centralizate.
În anul 2023, aproape un sfert dintre decesele materne au avut loc în afara spitalelor, fără asistență medicală de specialitate, fapt care accentuează vulnerabilitatea gravidelor din mediul rural.
„Aceste cifre ridică probleme serioase privind accesul la servicii medicale”, au transmis reprezentanții Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului.
Distanțe mari până la spitale și intervenții întârziate
Una dintre cauzele structurale ale mortalității materne o reprezintă distanțele foarte mari până la spitalele care dispun de secții de obstetrică-ginecologie. În numeroase localități rurale, femeile însărcinate trebuie să parcurgă între 60 și peste 100 de kilometri pentru a ajunge la o maternitate, iar timpul de intervenție al ambulanțelor poate depăși o oră.
Carmen Bucuri, medic ginecolog la Spitalul Militar de Urgență Cluj, atrage atenția asupra riscurilor majore generate de aceste întârzieri:
„În hemoragii, fiecare minut contează. Întârzierea cumulată poate face diferența între viață și moarte.”
Județele cu cele mai multe decese materne
Conform datelor centralizate de INSP, județul Constanța a raportat cele mai multe decese materne în ultimii ani, cu patru cazuri în 2023 și unul în 2024. La acestea se adaugă județe cu un număr mare de nașteri, precum București, Cluj, Timiș și Iași, unde sunt înregistrate anual mii de nașteri și, implicit, cazuri asociate complicațiilor de sarcină.
Situația reflectă dezechilibrele majore dintre mediul urban și cel rural, dar și nevoia urgentă de investiții în infrastructura medicală, transportul de urgență și prevenția complicațiilor materne, pentru ca sarcina și nașterea să nu mai reprezinte un risc major pentru viața femeilor din România.
Sursa foto: Arhivă
