Loredana Ionescu
Boboteaza, sărbătorită în fiecare an pe 6 ianuarie, ocupă un loc esențial în calendarul creștin-ortodox. Ziua amintește de Botezul Mântuitorului Iisus Hristos în apele Iordanului și este asociată cu sfințirea apelor, curățirea sufletească și începutul unui nou parcurs spiritual. Pe lângă semnificația religioasă profundă, Boboteaza este înconjurată de numeroase obiceiuri și credințe populare, unele dintre ele legate de activitățile gospodărești.
Una dintre întrebările care apar frecvent în această perioadă este legată de spălatul rufelor: câte zile după Bobotează ar trebui evitată această activitate și unde se face diferența între rânduiala bisericească și superstiție.
Zilele în care munca gospodărească este descurajată după Bobotează
Potrivit tradiției ortodoxe, în zilele marcate cu cruce roșie în calendar, credincioșii sunt îndemnați să se abțină de la munca fizică, inclusiv de la spălat rufe, călcat, cusut sau alte activități casnice solicitante. Accentul acestor zile cade pe rugăciune, participarea la slujbe și reculegere.
După Bobotează, sunt considerate zile de mare sărbătoare:
-
6 ianuarie – Boboteaza
-
7 ianuarie – Soborul Sfântului Ioan Botezătorul
Aceste două zile sunt cele în care, conform rânduielilor bisericești, munca gospodărească ar trebui evitată, inclusiv spălatul rufelor.
De unde vine ideea celor nouă zile fără spălat rufe
În multe zone din România s-a păstrat credința potrivit căreia spălatul rufelor nu ar fi bine să fie făcut timp de nouă zile după Bobotează. Explicația populară este legată de faptul că, în această perioadă, „toate apele sunt sfințite”, iar folosirea lor pentru activități gospodărești ar fi lipsită de respect față de sfințenia sărbătorii.
Această interpretare este însă una populară, transmisă din generație în generație, și nu face parte din rânduiala oficială a Bisericii. Cele nouă zile nu sunt menționate în tipicul liturgic și nu reprezintă o obligație religioasă.
Ce precizează Biserica despre sfințirea apelor
Biserica Ortodoxă Română explică faptul că apa nu devine sfințită automat în toate râurile, izvoarele sau rețelele de alimentare. Sfințirea apei are loc exclusiv prin slujba specială, atunci când preotul invocă harul divin asupra apei respective.
Din acest motiv, ideea că spălatul rufelor ar fi interzis timp de nouă zile după Bobotează este considerată o exagerare și ține mai degrabă de superstiție. Din punct de vedere religios, restricția se aplică strict în zilele de mare sărbătoare, nu pe o perioadă extinsă.
Ce este Agheasma Mare și cum se folosește
În ziua de Bobotează are loc slujba de sfințire a apei, iar credincioșii primesc Agheasma Mare. În unele localități, ceremonia se desfășoară lângă râuri sau lacuri, unde preotul aruncă crucea în apă, un obicei cu o puternică simbolistică.
Tradiția bisericească arată că Agheasma Mare:
-
se consumă pe nemâncate, de obicei timp de opt zile;
-
cifra opt simbolizează veșnicia și viața de după Judecata de Apoi;
-
este păstrată cu grijă și folosită cu respect, în momente de boală, încercare sau rugăciune.
Boboteaza rămâne o sărbătoare a curățirii spirituale și a reînnoirii sufletești. Respectarea tradițiilor este importantă, însă Biserica îi îndeamnă pe credincioși să facă diferența între rânduiala liturgică și obiceiurile populare care s-au adăugat în timp.
Abținerea de la spălat rufe este recomandată doar în zilele de mare sărbătoare, respectiv 6 și 7 ianuarie. După aceste zile, activitățile cotidiene pot fi reluate firesc, cu măsură, discernământ și credință, fără teama că s-ar încălca vreo regulă bisericească.
Sursa foto: Arhivă
