Georgescu Dragos
Ilie Bolojan a preluat oficial conducerea Guvernului României, marcând un început de mandat cu o premieră absolută în istoria recentă: numirea a nu mai puțin de cinci vicepremieri în structura executivului. Această decizie depășește orice formulă guvernamentală anterioară, inclusiv structura din martie-mai 1990, când România era administrată de un guvern provizoriu cu patru vicepremieri. În ciuda angajamentelor ferme pentru reducerea cheltuielilor și reformarea aparatului de stat, actualul executiv introduce un nivel suplimentar de complexitate administrativă și costuri publice.
Câți bani încasează cei 5 vicepremieri din guvernul condus de Ilie Bolojan. Suma e amețitoare
Formula cu cinci vicepremieri nu este doar o decizie tehnică, ci reflectă direct negocierile dure purtate între partidele care compun actuala coaliție guvernamentală. Din rândul Partidului Social Democrat a fost numit Marian Neacșu, figură importantă a PSD-ului și fost secretar general al Guvernului. Din partea Partidului Național Liberal a fost desemnat Cătălin Predoiu, un politician cu experiență, care a ocupat anterior funcția de ministru al Justiției în mai multe cabinete.
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) îl susține pe Tanczos Barna, care a deținut funcții ministeriale în domeniul Mediului și este un reprezentant proeminent al comunității maghiare din România. Uniunea Salvați România (USR) l-a impus pe Ionuț Moșteanu, actualul lider al grupului parlamentar din Camera Deputaților. În completare, premierul Ilie Bolojan a propus numirea unui vicepremier independent – Dragoș Anastasiu, om de afaceri cunoscut și promotor al reformei administrative, cu un portofoliu special dedicat eficientizării aparatului de stat.
Pe hârtie, salariul brut al unui vicepremier este stabilit la 24.610 lei lunar, potrivit grilei în vigoare la sfârșitul lunii martie 2025. Acest lucru se traduce printr-un venit net de aproximativ 14.400 lei, în funcție de contribuțiile datorate. Pentru un an complet, fiecare vicepremier va primi un salariu brut de peste 295.000 lei, iar totalul celor cinci adjuncți ajunge la o sumă brută de aproape 1,5 milioane de lei – echivalentul a peste 300.000 de euro.
Dar costurile nu se opresc aici. Fiecare vicepremier beneficiază de autoturism de serviciu, șofer, combustibil, diurne pentru deplasări în țară și în străinătate, cazare la hoteluri de patru stele, mese decontate și personal administrativ aferent. Aceste cheltuieli adiacente dublează, uneori chiar triplează, costul real suportat de stat pentru întreținerea unui post de vicepremier.
În primele discuții purtate după alegeri, liderii coaliției vehiculau scenariul unui singur vicepremier. Această formulă era justificată prin nevoia de simplificare administrativă și transmiterea unui semnal de responsabilitate bugetară. Totuși, logica împărțirii puterii și dorința fiecărei formațiuni politice de a avea un reprezentant în vârful executivului a dus la extinderea acestei funcții în cinci direcții diferite.
Această alegere este justificată politic prin dorința de a asigura coeziunea unei coaliții eterogene și adesea tensionate. Însă decizia riscă să submineze încrederea publicului în mesajele de austeritate bugetară și disciplină fiscală. Adăugarea unui vicepremier independent, fără afiliere politică, arată voința premierului de a crea un canal dedicat reformei, dar în același timp crește factura guvernării.
Contradicția cu discursul public: reforma promisă începe cu o extindere a funcțiilor de vârf
În mod paradoxal, Guvernul Bolojan debutează într-o manieră care intră în conflict cu promisiunile sale de campanie. Printre prioritățile declarate se regăseau reducerea numărului de funcționari, restructurarea instituțiilor publice și tăierea costurilor administrative. Cu toate acestea, primul pas concret a fost extinderea schemei de conducere executivă la cinci vicepremieri – o decizie greu de explicat publicului, mai ales în contextul în care inflația și deficitul bugetar continuă să afecteze stabilitatea economică.
Surse guvernamentale afirmă că structura noului executiv este rezultatul unui echilibru fragil între interesele partidelor din coaliție și presiunile pentru menținerea unei majorități stabile în Parlament. Într-un astfel de context, eficiența administrativă a fost lăsată în plan secundar, în favoarea unei reprezentări proporționale care să asigure stabilitatea politică.
Funcția de vicepremier, cea mai bine plătită din aparatul de stat
În schema actuală a administrației publice, funcția de vicepremier este, oficial, cea mai bine remunerată din întregul aparat de stat. Cu un salariu brut de 24.610 lei, vicepremierii depășesc cu aproape 10.000 de lei lunar remunerația brută a altor demnitari, inclusiv secretari de stat, consilieri de stat și chiar directori generali ai unor agenții guvernamentale. Această discrepanță salarială ridică semne de întrebare cu privire la raportul cost-beneficiu al funcției și la eficiența utilizării banului public.
În condițiile în care o parte semnificativă a populației active se confruntă cu venituri modeste, iar sistemul de pensii și cel de sănătate se confruntă cu presiuni financiare constante, decizia de a menține un astfel de nivel salarial pentru vicepremieri ar putea alimenta nemulțumirile sociale și criticile legate de dublul standard în administrația centrală.
Noul model guvernamental este și un test politic pentru Bolojan
Premierul Ilie Bolojan, cunoscut pentru stilul său administrativ riguros și eficientizarea radicală aplicată în administrația locală din Oradea, se confruntă acum cu o realitate diferită în plan național. Deși susținătorii săi așteptau o guvernare sobră, cu o echipă restrânsă și orientată spre performanță, realitatea parlamentară și constrângerile coaliției au dus la un guvern lărgit, greu de manevrat și costisitor.
În același timp, existența unui vicepremier independent, fără portofoliu politic, ar putea oferi o zonă tampon între viziunea premierului și cerințele partidelor. Dragoș Anastasiu, antreprenor cu experiență în domeniul turismului și fost coordonator al mai multor inițiative publice-private, ar putea deveni principalul responsabil cu implementarea reformelor structurale, inclusiv digitalizarea administrației și reorganizarea ministerelor.
