Mirela Loșniță
Începând cu 1 august 2025, părinții aflați în concediu de creștere a copilului vor primi indemnizații mai mici. Potrivit noilor reglementări adoptate de Guvernul Bolojan, acest venit va fi impozitat cu 10% CASS (contribuție pentru asigurări sociale de sănătate). Până acum, indemnizația era exceptată de la această contribuție, însă noua măsură de austeritate schimbă semnificativ situația financiară a familiilor cu copii mici.
Indemnizația este acordată părinților care își întrerup activitatea pentru a îngriji copilul până la doi ani (sau trei ani, în cazul copiilor cu dizabilități), iar modificările legislative afectează direct peste 130.000 de mame aflate în prezent în concediu.
Câți bani vor primi mamele de la 1 august 2025
Modificările aduse de noul pachet fiscal prevăd reținerea automată a CASS, la sursă, de către agențiile teritoriale AJPIS. Concret, suma netă pe care părinții o vor primi va fi cu 10% mai mică decât cea primită anterior, deoarece se aplică reținerea contribuției pentru sănătate.
Calculul rămâne bazat pe 85% din media veniturilor nete din ultimele 12 luni lucrate, cu un plafon minim și maxim stabilit:
- Minim brut: 1.651 lei
- Maxim brut: 8.500 lei
După reținerea de 10%, indemnizația efectiv primită se reduce. De exemplu:
- La un venit mediu de 6.000 lei:
- 85% = 5.100 lei brut
- minus 10% CASS (510 lei)
- indemnizație netă: 4.590 lei
- La plafonul maxim de 8.500 lei:
- 85% = 7.225 lei brut
- minus 10% CASS (722,5 lei)
- indemnizație netă: aprox. 6.503 lei
Aceasta reprezintă o scădere semnificativă a veniturilor disponibile pentru părinții aflați deja într-o perioadă cu multe cheltuieli, mai ales în primul an de viață al copilului.
Ce rămâne neimpozitat
Spre deosebire de indemnizația de creștere a copilului, concediul de maternitate (pre și postnatal – 126 de zile) rămâne exceptat de la CASS. Astfel, femeile însărcinate aflate în concediu medical vor primi în continuare indemnizația fără nicio reținere de acest tip.
De asemenea, femeile însărcinate vor continua să fie asigurate în sistemul de sănătate indiferent dacă au sau nu venituri, spre deosebire de părinții aflați în concediu de creștere care nu devin automat asigurați decât dacă li se reține CASS.
Alte venituri afectate de CASS de la 1 august
Pe lângă indemnizația de creștere a copilului, impozitul de 10% CASS va fi aplicat și altor tipuri de venituri sociale:
- Pensiile care depășesc 3.000 lei (doar partea care depășește plafonul)
- Indemnizațiile de șomaj
- Indemnizația de acomodare în caz de adopție
- Venitul minim de incluziune
- Ajutoarele pentru familii cu copii
- Indemnizațiile pentru persoane persecutate politic
- Pensiile private de tip Pilon II și III, dacă depășesc 3.000 lei
Val de revoltă în rândul mamelor
Decizia de a impozita cu 10% indemnizația a fost dur criticată pe rețelele sociale și în spațiul public. Mamele consideră că această măsură afectează o categorie deja vulnerabilă și vine într-un moment în care statul nu oferă sprijin concret familiilor tinere.
Peste 52.000 de persoane au semnat deja o petiție prin care solicită menținerea exceptării mamelor de la plata CASS. Mesajele transmise în cadrul campaniei arată o profundă dezamăgire:
„O mamă în concediu de creștere copil nu e absentă din societate, ci în prima linie a formării viitorului acestei țări. În loc să fie sprijinită, este penalizată”, au scris inițiatoarele.
Mesajele mamelor sunt categorice:
„Ce urmează? Impozite pe nopțile nedormite? Accize pe laptele matern?”.
Diana, însărcinată în cinci luni, a vorbit despre dificultățile întâmpinate în relația cu sistemul de sănătate publică, despre costurile mari ale analizelor și medicamentelor în sarcină, și despre cum această nouă taxă o pune într-o situație financiară nesigură:
„Deja indemnizația de creștere a copilului este plafonată. Deși plătesc lunar CASS, analizele pe timpul sarcinii nu sunt într-adevăr decontate de Casa de Asigurări. De cele mai multe ori, spitalele de stat susțin încă din primele zile ale lunii că nu mai sunt fonduri.
La consultațiile de sarcină am fost chemată la privat, de multe ori la stat nici nu există aparatura necesară. Medicamentele pe timpul sarcinii sunt scumpe, iar pe lângă faptul că se va impozita indemnizația, crește și TVA-ul la medicamente, iar alocațiile sunt extrem de mici.
Natalitatea în România deja este scăzută, e foarte costisitor să crești un copil în România, opinia mea este că lumea nu o să își mai permită să aibă un copil. Consider că sunt alte moduri mult mai bune de a aduce bani la bugetul statului decât să tăiem de la categoriile deja vulnerabile”, a spus Diana pentru Antena3.ro.
Andreea, aflată în concediu de creștere de peste un an, va resimți direct reducerea indemnizației:
„Atenția lor e în continuare pe ce nu trebuie. Mai trebuie să reducă alocațiile și gata”, a spus ea pentru Antena3.ro.
Studiile arată realitatea: 57% dintre mame nu se pot întoarce la muncă
Potrivit unui studiu realizat de Centrul Filia în 2024, 57% dintre femeile care au născut în ultimii 10 ani au fost nevoite să rămână acasă mai mult de doi ani pentru că nu aveau cu cine lăsa copilul. Lipsa creșelor și a grădinițelor este una dintre cele mai mari probleme structurale care afectează decizia de a deveni părinte.
Într-o altă decizie legată de sprijinul pentru mame, Guvernul a revenit asupra deciziei inițiale și va menține bursa de 700 lei pentru mamele minore. Anunțul a venit în urma presiunii publice, după ce ministrul Educației, Daniel David, anunțase inițial eliminarea acestor burse.
