Miruna Purcel
Caz șocant în România! Așa ceva sigur n-ai mai auzit! În localitatea Puchenii Mari din județul Prahova, se desfășoară o poveste extraordinară care a durat aproape 60 de ani. Aceasta este despre un dascăl, Grigore Alexandru Popescu, care și-a dorit să continue să fie alături de elevi și după trecerea sa în neființă, devenind astfel un material didactic inedit la orele de anatomie.
Pare rupt din filme, dar este real!
Şcoala Generală din Puchenii Moşneni, într-una dintre sălile de clasă, elevii sunt învățați, oră de oră, de către un fost dascăl. Această prezență specială a fost susținută timp de aproximativ 60 de ani, și vorbim despre scheletul dascălului Grigore Alexandru Popescu.
Acum, acest schelet este expus în clasa unde elevii de clasa a VIII-a învață anatomia. Cu timpul, școlarii s-au obișnuit cu prezența sa neobișnuită și îl întâmpină în fiecare dimineață cu un salut, cerându-i să le aducă noroc la ore. Unul dintre elevi, Marian Grigore, a mărturisit: „Îl salutăm când intrăm în clasă, nu ne este teamă. Mai mult decât atât, ne ajută să înțelegem și să învățăm mai bine anatomia.” Profesorii au planuri de a recondiționa scheletul cu ajutorul specialiștilor de la Muzeul Grigore Antipa, de a-i oferi un ambalaj adecvat și să-l expună într-un loc mai vizibil pe holul școlii.
Dorința profesorului a fost îndeplinită
Alexandru Grigore Popescu a îndeplinit diverse roluri în cadrul acestei școli. Înainte de izbucnirea Primului Război Mondial, a ocupat poziția de învățător, iar după terminarea acestui război, și-a asumat responsabilitatea de diriginte, ceea ce însemna că a devenit directorul instituției de învățământ. Dorința sa ferventă a fost aceea ca, după ce și-a încheiat parcursul în această lume, să continue să fie prezent în mijlocul elevilor. Astfel, astăzi îl găsim în calitate de material didactic în Școala din Puchenii Mari.
„Alexandru Grigore Popescu a avut mai multe funcţii în această şcoală. Înainte de primul război mondial a fost aici învăţător, apoi, după primul război, a devenit dirigintele, adică directorul unităţii de învăţământ. A fost dorinţa lui ca după moarte să rămână aici, printre elevi, şi iată că-l avem ca material didactic în şcoala noastră.”, a delcarat profesorul de istorie Sorin Stanciu pentru Click.ro.
