Mirela Loșniță
Curtea Constituțională a României (CCR) a dezbătut joi, 16 iulie 2026, sesizarea depusă de premierul interimar Ilie Bolojan. Disputa vizează un conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), legat de plata restanțelor salariale ale magistraților, sumă estimată de Executiv la peste 4 miliarde de lei. Judecătorii constituționali au decis, în cele din urmă, să amâne pronunțarea pentru 23 septembrie.
Ce a decis CCR joi, 16 iulie
CCR a ascultat, timp de peste o oră, argumentele aduse de reprezentanții Guvernului și ai Înaltei Curți de Casație și Justiție. La finalul dezbaterii, judecătorii au anunțat că pronunțarea pe marginea sesizării lui Bolojan se amână pentru 23 septembrie.
Executivul susține că, dacă o hotărâre judecătorească obligă Guvernul să aloce fonduri pentru plata restanțelor salariale, acest lucru ar afecta deficitul bugetar. Mai mult, Guvernul consideră că o astfel de obligație ar reprezenta o depășire a atribuțiilor puterii judecătorești.
De partea cealaltă, reprezentanții Înaltei Curți au subliniat că nu este prima dată când o instanță obligă o instituție publică să achite drepturi salariale restante propriilor angajați. Aceștia resping ferm acuzația potrivit căreia instanța și-ar fi depășit competențele legale.
Cele două tabere au avut, așadar, poziții complet opuse în fața Curții Constituționale. Guvernul a insistat pe argumentul echilibrului bugetar, în timp ce ÎCCJ a apărat dreptul magistraților la salariile restante. Amânarea pronunțării înseamnă că judecătorii CCR au nevoie de mai mult timp pentru a analiza toate argumentele depuse de cele două părți.
Sesizarea depusă de Bolojan la CCR a fost înaintată după ce ÎCCJ a câștigat, în primă instanță, procesul intentat Executivului pentru plata restanțelor salariale ale magistraților. Este vorba despre majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești anterioare.
Curtea de Apel București a admis, la 5 mai, acțiunea introdusă de ÎCCJ. Instanța a obligat astfel guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante ale magistraților, inclusiv printr-o eventuală rectificare bugetară.
Aceeași instanță a stabilit un termen strict pentru executarea deciziei. Guvernul și Ministerul Finanțelor trebuiau să pună în aplicare hotărârea în 10 zile de la data rămânerii ei definitive. Pentru fiecare zi de întârziere, instanța a fixat penalități de 1% din sumă, plus o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere.
Aceste penalități explică de ce Guvernul a acționat rapid și a mers direct la Curtea Constituțională. Suma acumulată zilnic, în cazul unei întârzieri, ar fi devenit rapid o povară suplimentară pentru bugetul de stat, peste cele 4 miliarde de lei deja disputate.
După această hotărâre, Guvernul a sesizat CCR, invocând o „ingerință directă” în activitatea executivă a statului.
Executivul a contestat acțiunea Curții de Apel București, însă termenul stabilit de Înalta Curte pentru plata sumelor a fost 9 iulie. Practic, Guvernul s-a aflat sub presiunea unui termen strâns, cu penalități zilnice care se acumulau rapid dacă banii nu erau virați la timp.
Argumentele lui Bolojan pentru sesizarea CCR
Pe 2 iulie, premierul interimar a explicat public motivele care au stat la baza deciziei de a merge la Curtea Constituțională. ”Am decis, (…) în ședința de guvern, sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice. Sarcina puterii judecătorești, conform legii și Constituției, este de a interpreta și de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juriștilor Guvernului instanța își depășește sfera de competență atribuită constituțional pentru că, potrivit Legii 500 din 2002 privind finanțele publice și Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea sumelor din fondul de rezervă bugetară reprezintă atribute exclusive și suverane ale puterii executive și legislative. În acest moment, puterea judecătorească nu are nici competență tehnică, nici legitimitatea de a stabili cum anume se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat, obligând Guvernul să aloce sume pentru un singur sector. E vorba de plata restanțelor salariale din zona de Justiție”, spunea, în 2 iulie, Ilie Bolojan.
Premierul a argumentat că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în privința bugetului și a gestionării finanțelor publice. În opinia juriștilor Guvernului, elaborarea bugetului de stat, rectificările bugetare și alocarea banilor din fondul de rezervă sunt atribute exclusive ale puterii executive și legislative, potrivit Legii 500/2002 și Codului administrativ.
Bolojan a mai afirmat că, în acest moment, puterea judecătorească nu ar avea nici competența tehnică, nici legitimitatea de a decide cum se distribuie banii publici dintr-un buget general consolidat pentru un singur sector, în acest caz Justiția.
”În luna martie, Înalta Curte de Casație a sesizat Curtea de Apel București, solicitând obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde lei, sume reprezentând restanțe salariale câștigate prin procese sau penalități la aceste restanțe. Ce am constatat foarte repede, cu mare celeritate: Curtea de Apel București a emis această acțiune la începutul lunii mai. Sigur, Guvernul a contestat această acțiune și termenul care a fost stabilit de către Înalta Curte este de 9 iulie. Prima instanță a stabilit în afara acestei sume și penalități de 1% pe zi din această sumă, care reprezintă 48 de milioane de lei pe zi, deci o sumă enormă, de aproximativ 9 milioane de euro, în afara amenzilor și a altor aspecte de genul acesta stabilite pentru Ministerul Finanțelor și pentru Guvern. Acest cuantum este în fapt mult mai mare, pentru că în afară de aceste sume solicitate de Înalta Curte mai sunt și sume în zona de Parchet care și acestea sunt de aproximativ 3 miliarde de lei”, a mai spus premierul, citat de ziare.com.
