Georgescu Dragos
Curtea Constituțională a România a decis ca să amâne pentru vineri, 29 noiembrie, decizia în urma contestațiilor dupa primul tur al alegerilor prezidențiale.
Cine a depus contestațiile
Rezultatele primului tur sunt contestate în principal pe baza unor acuzații de fraudă electorală și manipulare, care, potrivit celor doi candidați, au influențat în mod direct rezultatele votului. Sebastian Popescu l-a acuzat pe Călin Georgescu, unul dintre candidații favoriți, că a beneficiat de o finanțare ilegală masivă, susținută de entități externe cu intenția de a destabiliza România. Popescu a susținut că această finanțare ar fi fost mascată printr-o campanie desfășurată sub aparența spontaneității și autenticității.
Ce au reclamat cei doi
Conform contestației depuse de Popescu, tehnicile utilizate în campania lui Georgescu au inclus videoclipuri și postări pe rețelele sociale, în special pe TikTok, realizate în stil modest, dar bine coordonate. Aceste materiale au fost distribuite printr-o rețea de conturi care amplificau mesajele în mod centralizat. Strategia a fost una deliberată, menită să influențeze emoțional electoratul. Popescu a calificat întreaga campanie drept o manipulare bine orchestrată, subliniind că mesajele distribuite erau în contradicție cu declarațiile oficiale de transparență financiară ale lui Georgescu.
Mai mult, Sebastian Popescu a declarat că Georgescu s-a prezentat în mod fals drept un candidat independent și curat, dar, în realitate, ar fi beneficiat de sprijinul unor entități statale din afara țării. Campania acestuia, desfășurată sub sloganul „#echilibrușiverticalitate”, a reciclat mesaje din campaniile anterioare, în timp ce infrastructura de distribuție a fost susținută de resurse financiare considerabile.
Manipulare prin propaganda electorală
De partea cealaltă, Cristian Terheș a adus acuzații împotriva Elenei Lasconi, candidată susținută de USR, clasată pe locul al doilea. Terheș a afirmat că propaganda electorală desfășurată în favoarea acesteia a influențat direct rezultatele, determinând calificarea sa în turul al doilea. Acesta a subliniat că reprezentanți de marcă ai USR, precum Cătălin Drulă și Vlad Voiculescu, au susținut-o activ pe Lasconi, inclusiv prin live-uri și postări pe rețelele sociale, care au fost intens distribuite.
Terheș a remarcat că diferența dintre Lasconi și următorul candidat clasat este foarte mică, sugerând că orice influență externă ar fi putut modifica ordinea finală. În plus, el a acuzat utilizarea de boți pe rețelele sociale pentru mobilizarea alegătorilor în favoarea unui anumit candidat, inclusiv în ziua votului, o practică interzisă de lege.
Cadrul legislativ pentru anularea alegerilor
Potrivit Legii 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, anularea unui scrutin poate avea loc dacă se dovedește că votarea sau stabilirea rezultatelor a fost influențată de fraude capabile să modifice atribuirea mandatelor sau ordinea candidaților calificați în turul al doilea. Dacă CCR constată astfel de nereguli, legea prevede repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor.
Cererea de anulare a alegerilor poate fi făcută de partide politice, alianțe electorale, organizații ale minorităților naționale sau candidații care au participat la scrutin. Aceste cereri trebuie depuse în termen de trei zile de la închiderea votării și trebuie însoțite de dovezi care să susțină acuzațiile.
Așadar, vineri, 28 noiembrie, Curtea Constituțională a României va lua o decizie în legătură cu primul tur al alegerilor prezidențiale.
