Georgescu Dragos
În cultura populară românească, fiecare zi a săptămânii are o semnificație aparte, iar sâmbăta ocupă un loc cu totul special. Deși pentru mulți dintre noi sâmbăta este ziua de odihnă, de relaxare sau de activități casnice, pentru strămoșii noștri această zi era încărcată de reguli, credințe și superstiții transmise din generație în generație.
Ce să nu faci niciodată sâmbătă. Aduce multe necazuri în casă
Se spunea că în sâmbătă granița dintre lumea celor vii și cea a celor morți este mai subțire, iar unele fapte pot atrage necazuri, boli sau ghinioane. Tocmai de aceea, bătrânii îi învățau pe cei tineri să fie atenți la gesturile lor și să respecte tradițiile.
Dar care sunt lucrurile pe care nu trebuie să le faci într-o zi de sâmbătă? Haideți să descoperim împreună obiceiurile și superstițiile românești care dau acestei zile o aură aparte.
1. Nu se spală și nu se coase în sâmbătă
Una dintre cele mai răspândite tradiții românești spune că în zi de sâmbătă nu este bine să speli rufe și nici să coși.
De ce? Se credea că spălatul hainelor în sâmbătă atrage lacrimi și necazuri în casă, iar coaserea poate „lega” norocul membrilor familiei.
Excepții: Bătrânii permiteau spălatul doar dacă era absolut necesar, dar nu recomandau acest obicei.
Astăzi, mulți încă respectă această credință, preferând să lase treburile de gospodărie pentru alte zile ale săptămânii.
2. Nu se fac nunți și petreceri mari
Deși pare surprinzător, multe comunități tradiționale considerau că sâmbăta nu este o zi bună pentru a organiza nunți.
Motivul: se spunea că un mariaj început într-o zi de sâmbătă aduce conflicte și o viață de cuplu plină de încercări.
Alternativa: zilele de duminică sau vineri erau considerate mai potrivite pentru cununii.
Chiar și astăzi, există sate în România unde preoții și bătrânii sfătuiesc tinerii să evite cununia religioasă sâmbăta.
3. Nu se merge în cimitir fără motiv
În tradiția populară, sâmbăta este considerată ziua morților. În multe zone se țin „moșii de sâmbătă”, când se dau de pomană colivă, colaci și lumânări pentru sufletele celor adormiți.
Totuși, există și o interdicție clară: nu se merge în cimitir fără motiv. Se credea că plimbarea printre morminte într-o sâmbătă obișnuită poate atrage asupra ta energiile celor plecați, aducând neliniște, boală sau vise urâte.
4. Nu se începe o călătorie lungă
O altă superstiție răspândită spune că sâmbăta nu este o zi bună pentru drumuri lungi sau pentru a începe călătorii importante.
Explicația: plecările făcute într-o zi de sâmbătă aduceau întârziere, piedici și ghinioane pe drum.
Sfatul bătrânilor: dacă trebuia neapărat să pleci, era recomandat să pornești la drum fie vineri, fie duminică dimineața.
5. Nu se dau bani din casă
Un obicei păstrat până astăzi în unele sate spune că nu este bine să dai bani din casă sâmbăta, fie că împrumuți pe cineva, fie că plătești datorii.
De ce? Se considera că așa „îți dai norocul” și vei rămâne cu pierderi toată săptămâna.
Variantă modernă: unii oameni încă evită să plătească facturi sau să facă mari cheltuieli în zi de sâmbătă.
6. Nu se ceartă și nu se rostesc blesteme
Sâmbăta este o zi de liniște sufletească și de reculegere. În satele de altădată, oamenii credeau că orice ceartă începută într-o sâmbătă aduce dezbinare și necazuri.
Blestemele sau cuvintele grele rostite în această zi erau considerate deosebit de periculoase, pentru că „se prind” mai repede și atrag asupra celui care le spune rău și suferință.
7. Nu se taie părul sau unghiile
În unele zone, exista credința că nu este bine să îți tai părul sau unghiile sâmbăta, pentru că îți tai norocul și sănătatea.
Bătrânii spuneau că aceste gesturi trebuie făcute în alte zile ale săptămânii, mai ales în zile de joi sau vineri, considerate mai favorabile.
8. Nu se aprinde foc nou
În tradițiile vechi, focul avea un rol sacru. Se credea că nu trebuie să aprinzi un foc nou sâmbăta, pentru că aduce ghinion casei.
Excepție: dacă focul vechi se stingea, era permis să îl reaprinzi, dar nu să creezi un nou „vatră”.
9. Nu se muncește la câmp
Sâmbăta era considerată zi de pregătire pentru duminică, ziua Domnului. Din acest motiv, munca la câmp sau la animale era limitată.
Se îngăduiau doar lucrurile strict necesare: hrănirea vitelor sau mulsul vacilor.
Lucrările grele – aratul, semănatul, seceratul – erau amânate pentru alte zile.
10. Nu se fac farmece și descântece
Deși sâmbăta era legată de morți și de lumea nevăzută, exista și un avertisment clar: nu este bine să faci farmece sau descântece în această zi.
Se spunea că sâmbăta „prind” mai repede, dar și că se întorc împotriva celui care le face.
De aceea, bătrânele satului recomandau ca descântecele de dragoste sau de sănătate să fie rostite în zile de marți sau joi, nu în sâmbătă.
Semnificația spirituală a sâmbetei
Sâmbăta este, prin excelență, ziua dedicată celor adormiți. De aceea, multe tradiții populare se leagă de pomenirea morților și de rugăciune.
În multe sate, sâmbăta dimineața se mergea la biserică pentru a da pomană.
Se pregăteau colivă, colaci și lumânări, iar acestea erau împărțite vecinilor.
Se spunea că sufletele celor plecați primesc alinare doar dacă sunt pomeniți sâmbăta.
Astfel, ziua capătă o dimensiune spirituală profundă, fiind un moment de legătură între cei vii și cei care nu mai sunt.
Cum respectăm aceste tradiții astăzi
Deși trăim într-o lume modernă, multe dintre aceste credințe se păstrează încă. Nu pentru că oamenii mai cred cu tărie în ghinioane, ci pentru că ele fac parte din identitatea culturală românească.
Unii aleg să nu spele sau să nu coasă în sâmbătă.
Alții evită să dea bani din casă.
Mulți merg la biserică sau dau de pomană în sâmbăta morților.
Chiar dacă pentru unii aceste reguli par doar superstiții, ele rămân repere de viață transmise din generație în generație.
