Georgescu Dragos
Alegerile desfășurate duminică în județul Buzău pentru președinția Consiliului Județean s-au încheiat cu victoria candidatului social-democrat Marcel Ciolacu.
Ce a făcut Marcel Ciolacu la alegerile pentru președinția Consiliului Județean Buzău
După centralizarea tuturor proceselor verbale, rezultatele oficiale arată că acesta a obținut 51,97% din voturi, ceea ce îl plasează la o distanță considerabilă de ceilalți candidați și îi oferă mandatul de a conduce administrația județeană. Scrutinul a fost urmărit cu interes, fiind primul după o perioadă în care temele de dezvoltare regională și proiectele finanțate prin fonduri europene au ocupat un loc central în dezbaterea publică din județ.
Marcel Ciolacu a transmis, după anunțarea rezultatelor, că miza reală începe abia acum, odată cu responsabilitatea de a transforma votul în proiecte concrete. El a subliniat că buzoienii așteaptă mai puțin promisiuni și mai mult implementare, direcție pe care și-a construit și mesajul din seara alegerilor. „Va veni o perioadă plină de provocări. Voi ține foarte mult la parteneriatul dintre Consiliul Județean și Primăria Municipiului Buzău pentru proiectele majore pe care le-am stabilit și, de asemeni, voi continua, aşa cum am promis, să fac parteneriate, de această dată, cu mai multe OAT-uri, cu mai multe primării pentru o viziune și o dezvoltare echitabilă în interiorul județului Buzău”, a declarat acesta, în cadrul mesajului oficial.
Rezultatul său electoral confirmă avantajul obținut în ultimele luni ale campaniei, perioadă în care discuțiile despre proiecte precum modernizarea infrastructurii, extinderea rețelelor de apă și canalizare sau eficientizarea serviciilor sociale au fost în centrul programului electoral. Participarea la vot a fost considerată una bună pentru un scrutin local parțial, iar diferențele semnificative dintre candidați arată încrederea pe care electoratul a acordat-o direcției propuse de Ciolacu.
Pe locul al doilea, cu un procentaj mult inferior câștigătorului, s-a situat candidatul AUR, Ștefăniță Alin Avrămescu. Prezența sa în campanie a fost vizibilă în special în mediul rural, acolo unde formațiunea sa politică a avut, în ultimii ani, o creștere constantă în preferințele alegătorilor. Deși nu a reușit să se apropie de procentul obținut de candidatul PSD, Avrămescu a acumulat un număr suficient de voturi pentru a se poziționa ferm pe locul secund, consolidând astfel susținerea partidului în județ.
Pe poziția a treia s-a clasat Mihai Răzvan Moraru, candidatul susținut de alianța electorală PNL-USR. Campania acestuia, bazată pe un mesaj de modernizare administrativă și pe promisiuni privind eficiența în cheltuirea fondurilor publice, nu a reușit să depășească votul util consolidat în jurul principalilor doi candidați. Cu toate acestea, prezența sa în cursă a menținut activ discursul despre alternativele de dreapta în politica locală, mai ales în localitățile urbane și în zonele în care administrațiile precedente ale alianței au avut proiecte vizibile.
PSD, la putere în țară
Pe lângă alegerile pentru președinția Consiliului Județean Buzău, desfășurate duminică, au avut loc scrutinuri pentru funcția de primar în alte 12 localități din țară. Autoritatea Electorală Permanentă a confirmat că, și în aceste cazuri, procesul de centralizare este finalizat, toate procesele verbale fiind validate și introduse în sistem. Datele arată o distribuție clară a preferințelor electorale, cu rezultate care mențin tendința observată în multe alte rânduri de alegeri locale.
În 10 dintre cele 12 localități, funcția de primar a fost câștigată de candidați susținuți de Partidul Social Democrat. Aceste rezultate confirmă influența puternică a formațiunii la nivel local și capacitatea sa de a mobiliza electoratul în contexte administrative variate. O parte dintre acești edili au beneficiat de sprijinul unor comunități în care PSD a implementat proiecte în infrastructură, educație sau servicii publice, în timp ce alții au intrat în competiție promițând continuitate în dezvoltarea locală.
Situația diferă în comuna Cârța, din județul Sibiu, unde câștigător este candidatul Partidului Național Liberal, Eduard-Andrei Manițiu. Rezultatul său confirmă consolidarea liberalilor în zona centrală a țării și menținerea unei tradiții administrative în care PNL reușește frecvent să se impună în localitățile mici și medii. Alegătorii din Cârța au optat pentru un profil administrativ centrat pe eficiență, predictibilitate și continuitatea proiectelor deja demarate în ultimii ani.
Un alt rezultat notabil este cel din Valea Ciorii, în județul Ialomița, unde scrutinul a fost câștigat de un candidat independent, Ionuț Fătu. Cazurile în care independenții reușesc să se impună într-o competiție electorală locală sunt mai rare, însă acolo unde se întâmplă, ele reflectă de obicei o conexiune puternică între candidat și comunitate, construită în timp, prin prezență constantă și implicare directă. Alegătorii din Valea Ciorii au ales un reprezentant în afara structurilor de partid, semnalând dorința unei abordări administrative centrate pe nevoile imediate ale comunității și pe o relație directă cu edilul.
Revenind la rezultatul din județul Buzău, victoria lui Marcel Ciolacu va redefini în mod evident direcțiile administrative pe termen scurt și mediu. Mesajul transmis după închiderea urnelor a pus accent pe nevoia de colaborare între structurile administrative ale județului și autoritățile locale din toate unitățile administrativ-teritoriale. Declarația sa subliniază continuitatea unei strategii menite să elimine discrepanțele dintre diferite zone ale județului, astfel încât proiectele de infrastructură și investițiile să fie distribuite într-un mod echilibrat.
Rezultatele votului reflectă, totodată, și interesul cetățenilor pentru o administrație județeană stabilă, într-o perioadă în care dezvoltarea comunităților locale depinde tot mai mult de accesarea fondurilor europene și de capacitatea instituțiilor de a derula proiecte ample. Județul Buzău a beneficiat în ultimii ani de o serie de investiții în drumuri județene, rețele de utilități, obiective culturale și infrastructură educațională, proiecte care ar urma să continue în mandatul viitor.
În ceea ce privește competiția pentru locul al doilea, rezultatul obținut de candidatul AUR arată consolidarea poziției partidului în regiune. Creșterea AUR la nivel național se reflectă și în județele cu o componentă rurală semnificativă, acolo unde mesajele cu încărcătură socială și apelurile la schimbare politică au avut un impact sporit. Alin Avrămescu a reușit să atragă voturi din zone în care tradițional partidele mari dominau competiția, semnalând o diversificare a opțiunilor electorale din județ.
În paralel, alianța PNL-USR a încercat să mobilizeze electoratul urban și pe cel orientat către reformă administrativă, însă nu a reușit să atingă un scor care să îi permită o poziție mai puternică în clasament. Rezultatul obținut de Mihai Răzvan Moraru arată însă fost existența unui nucleu electoral stabil în rândul alegătorilor care preferă o administrație bazată pe politici liberale și orientate spre digitalizare și eficientizarea cheltuielilor publice.
În ansamblu, distribuția rezultatelor pentru funcțiile de primar din celelalte localități indică un echilibru între votul politic tradițional și opțiunile alternative, reflectate prin câștigarea unui mandat de independent și prin prezența unor rezultate competitive ale partidelor aflate în opoziție în unele zone. Aceste alegeri locale parțiale oferă o imagine relevantă asupra modului în care electoratul își ajustează preferințele în funcție de contextul local, de performanțele anterioare ale autorităților și de promisiunile formulate în campanie.
În județul Buzău, scrutinul s-a desfășurat fără incidente majore, iar procesul de numărare a voturilor a fost considerat transparent și eficient. Centralizarea proceselor verbale a fost finalizată într-un timp scurt, iar instituțiile electorale au transmis informațiile oficiale imediat ce au fost validate.
