Loredana Ionescu
Judecătoarea Raluca Moroșanu, magistrat la Curtea de Apel București și una dintre vocile care au semnalat public disfuncționalități din sistemul de justiție, s-a confruntat miercuri cu o situație fără precedent în cariera sa. După 26 de ani de activitate, aceasta a fost recuzată pentru prima dată și îndepărtată dintr-un dosar, în urma unei decizii luate de două colege de instanță considerate apropiate de conducerea Curții, relatează Recorder.
Ce a pățit judecătoarea Raluca Moroșanu după declarațiile din presă
Potrivit publicației de investigații, demersul a pornit de la o cerere de recuzare depusă cu o zi înainte de avocatul Alexandru Turiga. Acesta a susținut existența unei suspiciuni privind imparțialitatea judecătoarei, invocând informații apărute în spațiul public.
Cererea a fost analizată inițial de judecătorul Bogdan Dari, coleg de complet al Ralucăi Moroșanu, și de judecătoarea Nicoleta Nolden, aflată pe lista de permanență. Recorder notează că presa a scris anterior despre faptul că Nicoleta Nolden a fost consilieră a fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, și că este descrisă, de mai multe surse din sistem, drept o apropiată a Liei Savonea, actuala șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție.
„Cum judecătorii Dari și Nolden au intrat în divergență, primul considerând că cererea de recuzare trebuie respinsă, iar cea de-a doua că ar trebui admisă, a fost nevoie de intervenția unui al treilea magistrat. Astfel, a intrat în complet nimeni alta decât Violeta Georgescu-Ashemimry, șefa secției I Penale, cea care a făcut parte din completul care l-a achitat pe Marian Vanghelie pentru abuz în serviciu și spălare de bani. Ashemimry a fost de aceeași opinie cu Nicoleta Nolden, astfel că Raluca Moroșanu a fost recuzată”, mai scrie Recorder.
Potrivit publicației, avocatul a invocat că „nu este suficient să știm că magistratul este obiectiv, ci trebuie să existe și aparența că magistratul care judecă cauza este obiectiv și este imparțial”.
„Or, față de informațiile apărute în mediul public, în care se arată că percepția asupra unui inculpat, asupra unei cauze nu poate fi influențată de caracteristicile obiective, personale, subiective ale unei persoane, ținând cont că individualizarea sub toate mijloacele, atât când discutăm despre o pedeapsă, despre dispunerea unei măsuri preventive, aflându-ne într-o astfel de fază procesuală, pe lângă toate elementele concrete privind cauza, pe lângă toate elementele de ordin obiectiv cu privire la persoana inculpatului, se desfășoară la momentul deliberării și nu doar sub o manieră subiectivă”, a mai scris avocatul în cererea de recuzare, citată de Recorder.
Recorder: „Îndepărtată dintr-un dosar”
Întrucât cei doi magistrați nu au ajuns la un punct comun, judecătorul Bogdan Dari considerând că cererea trebuie respinsă, iar Nicoleta Nolden susținând contrariul, a fost necesară completarea completului cu un al treilea judecător. Astfel, a intervenit Violeta Georgescu-Ashemimry, șefa Secției I Penale, magistrat care a făcut parte din completul ce l-a achitat pe Marian Vanghelie în dosarul de abuz în serviciu și spălare de bani. Aceasta a împărtășit opinia Nicoletei Nolden, iar în final cererea de recuzare a fost admisă, iar Raluca Moroșanu a fost îndepărtată din dosar.
Recorder subliniază că speța în cauză este una de rutină, referitoare la verificarea măsurilor preventive într-un dosar de trafic de droguri. Cu toate acestea, publicația avertizează că decizia poate avea consecințe serioase pe termen lung.
Potrivit jurnaliștilor, admiterea recuzării pe motiv că un judecător ar putea fi considerat lipsit de imparțialitate din cauza opiniilor exprimate public despre problemele din justiție creează un precedent riscant. O astfel de decizie ar putea fi invocată de alți avocați în dosare viitoare repartizate judecătoarei Moroșanu sau altor magistrați care aleg să vorbească deschis despre disfuncționalitățile sistemului.
„Admiterea cererii de recuzare pe motiv că un judecător nu mai poate fi imparțial din cauza afirmațiilor făcute în spațiul public despre problemele din sistemul de justiție va putea fi folosită și de alți avocați, în orice alt dosar penal pe care îl judecă Moroșanu”, a scris Recorder.
Publicația de investigații a spus că „această decizie pare să aibă și rolul unei amenințări voalate transmise de conducerea Curții de Apel București și altor judecători care s-ar gândi să vorbească public despre posibile ilegalități și abuzuri din cadrul instanței”.
Recorder merge mai departe și susține că hotărârea poate fi interpretată și ca un semnal transmis din partea conducerii Curții de Apel București către alți judecători, descurajând eventualele ieșiri publice privind posibile abuzuri sau ilegalități din interiorul instanțelor.
Publicația mai atrage atenția că această recuzare intră în contradicție cu o decizie recentă a Curții Europene a Drepturilor Omului, care a condamnat România pentru încălcarea libertății de exprimare a fostului judecător Cristi Danileț. În opinia Recorder, standardele stabilite de CEDO ar trebui să protejeze dreptul magistraților de a se exprima public pe teme legate de funcționarea justiției, fără riscul unor sancțiuni indirecte.
Contactată de Recorder, judecătoarea Raluca Moroșanu a transmis că nu poate comenta decizia colegelor sale, invocând prevederile legale. Totuși, aceasta a precizat că este vorba despre singura cerere de recuzare admisă în întreaga sa carieră de 26 de ani.
În lipsa motivării oficiale a deciziei, Recorder a analizat conținutul cererii formulate de avocatul Alexandru Turiga. Acesta a susținut că nu este suficient ca un magistrat să fie obiectiv, ci este necesar să existe și aparența de obiectivitate și imparțialitate în ochii publicului.
Avocatul a argumentat că percepția asupra inculpatului sau a cauzei ar putea fi influențată de informațiile apărute în spațiul public și că procesul de individualizare a măsurilor, inclusiv cele preventive, implică nu doar elemente strict obiective, ci și o apreciere realizată în momentul deliberării. Aceste considerații au stat la baza cererii de recuzare citate de Recorder.
Sursa foto: Arhivă
