Georgescu Dragos
Curtea de Apel București a reacționat cu o fermitate rar întâlnită în spațiul public, calificând drept „denigratoare și fără acoperire faptică” declarațiile făcute de judecătorul Ionel Laurențiu Beșu în cadrul investigației realizate de Recorder. În comunicatul transmis miercuri după-amiază, instituția nu doar că respinge categoric afirmațiile magistratului, dar sugerează, indicând articole apărute anul trecut în presă, că acesta ar putea avea un trecut care ar necesita clarificări urgente.
Ce a pățit judecătorul Laurențiu Beșu după dezvăluirile făcute de el în documentarul Recorder despre justiția din România. Reacția dură venită de la Curtea de Apel București
Formularea Curții este una dintre cele mai dure lansate vreodată la adresa unui magistrat aflat în funcție, arătând, încă din primele rânduri ale comunicatului, că „justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează”. În aceeași notă, instituția subliniază că declarațiile publice ale judecătorului Beșu ar fi „grav denaturate”, fiind contrazise, susțin reprezentanții Curții, atât de documente oficiale, cât și de proceduri legale clare care ar arăta că delegarea acestuia nu a fost prelungită exclusiv din motive profesionale.
Tonul comunicatului, construit cu fraze ample și cu observații formulate într-un limbaj juridic tranșant, lasă impresia unei instituții profund iritate de modul în care a fost prezentată situația în investigația Recorder. Potrivit Curții de Apel, judecătorul ar fi încercat să inducă ideea că în interiorul instanței există mecanisme obscure, controlate din exterior, însă reprezentanții instituției resping categoric această interpretare și vorbesc despre „o mistificare periculoasă a adevărului”, venită chiar din partea unui magistrat care ar fi avut obligația profesională să cunoască și să respecte procedurile pe care le critică.
În prima parte a comunicatului, Curtea insistă asupra ideii că „justiția nu este captivă”, contracarând astfel una dintre temele centrale ale documentarului Recorder. Instituția și-a formulat poziția într-un limbaj neobișnuit de apăsat, afirmând că independența sistemului nu poate fi folosită ca scut pentru agende personale și nici ca pretext pentru a genera presiune publică asupra conducerii unor instanțe. În viziunea Curții, pericolul provine nu din interferențe obscure, ci din „minciuna prezentată drept curaj”, din suspiciuni organizate care pot fi ambalate mediatic sub forma unor avertismente. Comunicatul insistă asupra faptului că orice verificare care privește activitatea instituției trebuie realizată exclusiv prin procedurile legale și de către instituțiile abilitate, nu prin intermediul unor narațiuni jurnalistice care pot crea percepții deformate asupra sistemului judiciar.
Aceeași poziție este accentuată printr-o formulare care exprimă clar iritarea Curții: cazul judecătorului Beșu nu ar fi unul despre curaj sau despre apărarea independenței justiției, ci despre „rescrierea convenabilă a unor fapte clare” și despre utilizarea spațiului public pentru a pune presiune asupra instituțiilor. Deși comunicatul nu intră în detalii tehnice privind modul în care au fost luate deciziile referitoare la delegarea magistratului, el sugerează în mod repetat că faptele prezentate de Beșu în interviu ar fi incomplete, scoase din context sau interpretate astfel încât să susțină o narațiune critică care nu corespunde realității administrative a Curții.
Într-o mișcare care a surprins o parte din opinia publică, Curtea de Apel a inclus în comunicat și o referire directă la articole apărute în presă anul trecut, care îl prezentau pe judecătorul Beșu ca având un trecut în structuri de informații.
În loc să se limiteze la criticarea argumentelor sale, instituția merge mai departe și invocă, în mod explicit, informații care circulă în spațiul public despre cariera magistratului, spunând că acesta ar fi activat timp de cinci ani ca „ofițer la doi și-un sfert” sau în cadrul SIPI, informații care, potrivit Curții, ar fi fost de natură să stârnească îngrijorări încă de la momentul publicării lor. Nu se afirmă oficial că Beșu ar fi ofițer acoperit, dar formularea — „se reține că acesta a activat anterior…”, urmată de solicitarea „neîntârziată” ca magistratul să își clarifice statutul — ridică întrebări și amplifică tensiunea dintre acesta și conducerea instanței.
Instituția pune accent pe necesitatea ca judecătorul să răspundă public la o serie de întrebări care vizează traseul său profesional: în ce calitate a acționat în anumite perioade, ce atribuții reale a avut, ce roluri a deținut sau mai deține în raport cu alte instituții ale statului și dacă există vreo incompatibilitate între eventualele sale activități anterioare și statutul de judecător. Curtea precizează în mod explicit că aceasta „nu este o acuzație”, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept, insistând pe ideea că orice magistrat este obligat să ofere clarificări complete asupra parcursului său profesional pentru a elimina orice dubii sau suspiciuni legate de influențe care ar putea proveni din perioadele anterioare de activitate.
Reprezentanții instanței afirmă că, înainte de a comenta demersul judecătorului în raport cu investigația Recorder, consideră necesar ca aceste aspecte să fie verificate și documentate public, întrucât, în opinia lor, transparența devine o condiție esențială în situații precum cea de față. Afirmația subliniază intenția Curții de a trata cazul într-o manieră instituțională și nu strict în planul comunicării publice, lăsând să se înțeleagă că reacția nu se limitează la o dispută de imagine.
În partea finală a comunicatului, Curtea de Apel București anunță că va sesiza Inspecția Judiciară, Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, solicitând acestor instituții să clarifice toate aspectele legate de compatibilitatea dintre statutul anterior al judecătorului Beșu și cerințele legale privind incompatibilitățile cu structurile de informații. Curtea afirmă că situația este una cu „potențial major” de afectare a bunei funcționări a justiției, motiv pentru care consideră necesară declanșarea unor verificări la nivelul celor mai importante instituții ale statului care au competență în această zonă.
Comunicatul precizează că gravitatea afirmațiilor făcute de magistrat justifică aceste sesizări, deoarece în opinia conducerii instanței ele pot produce efecte negative asupra credibilității actului de justiție. Deși nu se oferă detalii suplimentare despre modul în care aceste afirmații ar afecta activitatea Curții, tonul comunicatului reflectă convingerea instituției că declarațiile sale depășesc limitele unei opinii personale și se înscriu într-un demers care ar putea influența funcționarea internă a instanței și percepția publică asupra acesteia.
Prin solicitarea adresată Inspecției Judiciare și CSM, Curtea urmărește clarificarea aspectelor disciplinare și a eventualelor incompatibilități; prin sesizarea adresată CSAT și CNSAS, instituția extinde aria verificărilor către zona securității naționale și a eventualului trecut în structurile statului, o mișcare care arată amploarea preocupărilor pe care conducerea instanței le are în legătură cu declarațiile judecătorului Beșu.
Ce spune, de fapt, comunicatul
În comunicat se insistă pe ideea că orice neclaritate privind parcursul profesional al unui magistrat poate crea riscuri pentru integritatea actului de justiție, motiv pentru care Curtea consideră că este necesar ca toate instituțiile competente să fie implicate în procesul de lămurire a situației. În același timp, instituția avertizează că folosirea spațiului public pentru a formula acuzații la adresa sistemului judiciar poate produce „efecte neintenționate” asupra percepției societății, mai ales atunci când aceste acuzații nu sunt, în opinia Curții, susținute de documente oficiale.
„Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare. afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”, a transmis Curtea de Apel București în reacția transmisă la o zi după publicarea investigației „Justiție Capturată.
Reacția Curții de Apel apare la numai o zi după publicarea investigației Recorder „Justiție Capturată”, un material care a stârnit un val de discuții intense în spațiul public și în interiorul sistemului judiciar. În acest context, comunicatul instituției pare să aibă și rolul de a contracara rapid impactul pe care declarațiile judecătorului Beșu l-au avut asupra percepției publice. Limbajul dur, apelul la instituții cu rol în verificarea trecutului profesional și acuzațiile referitoare la posibila manipulare a contextului interviului arată că instanța consideră situația una de natură să afecteze grav imaginea și funcționarea sa.
În ansamblu, reacția Curții de Apel București nu se limitează la un simplu drept la replică, ci reprezintă o poziționare instituțională amplă, care atinge teme sensibile precum independența justiției, transparența parcursului profesional al magistraților și responsabilitatea declarațiilor făcute în spațiul public. Comunicarea instanței, prin ton și structură, sugerează că această dispută este doar la început, iar clarificările cerute ar putea deschide o etapă complexă de verificări instituționale, într-un moment în care încrederea publicului în justiție se află din nou în centrul unei dezbateri intense.
