Saghin Sabrina
Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României, o decizie menită să evite procedura de suspendare în Parlament. Într-o declarație susținută la Palatul Cotroceni, fostul șef al statului a afirmat că acest demers este necesar pentru a evita „un spectacol inutil” care ar fi afectat imaginea României pe plan internațional.
Potrivit Constituției, interimatul va fi asigurat de președintele Senatului, Ilie Bolojan, până la organizarea alegerilor prezidențiale. Prin această demisie, Klaus Iohannis pierde o serie de privilegii, printre care imunitatea, reședința oficială de la Vila Lac 1 și indemnizația prezidențială pentru următoarele luni. În schimb, va beneficia de unele avantaje rezervate foștilor președinți, inclusiv protecție asigurată de Serviciul de Pază și Protecție (SPP).
Beneficiile pierdute de Klaus Iohannis după demisie
Demisia din funcția de președinte al României vine cu pierderi semnificative pentru Klaus Iohannis, în special în ceea ce privește beneficiile de care se bucura pe perioada mandatului. Cel mai important aspect este pierderea imunității, ceea ce înseamnă că fostul președinte nu mai este protejat de eventuale anchete sau procese juridice care ar putea fi inițiate împotriva sa.
O altă consecință imediată este mutarea din Vila Lac 1, reședința oficială a președinților României. Conform reglementărilor, Iohannis trebuie să elibereze locuința începând de miercuri. Totuși, statul îi va pune la dispoziție o locuință de serviciu, conform statutului de fost președinte.
Pe lângă locuință, Iohannis va pierde și dreptul la utilizarea mașinii oficiale pe care o avea la dispoziție în calitate de președinte în exercițiu. În schimb, va primi un autoturism de serviciu, pus la dispoziție de Guvern, așa cum este prevăzut pentru foștii șefi de stat.
Indemnizația prezidențială este un alt beneficiu pe care Iohannis îl pierde. Dacă și-ar fi încheiat mandatul conform programului stabilit, ar fi continuat să primească această indemnizație până la finalul lunii mai, când sunt programate alegerile prezidențiale. În prezent, el rămâne doar cu beneficiile pe care le au foștii președinți, ceea ce include o pensie specială și anumite facilități administrative.
Protecția oferită de Serviciul de Pază și Protecție (SPP) va fi menținută, dar într-o formă redusă. Ca fost șef de stat, Iohannis va beneficia de un număr mai mic de agenți de pază și de un dispozitiv de securitate mai restrâns decât cel de care dispunea în timpul mandatului său.
Ce s-ar fi întâmplat în cazul suspendării lui Klaus Iohannis
Dacă Parlamentul ar fi continuat procedura de suspendare, Klaus Iohannis ar fi fost într-o situație și mai dificilă. Spre deosebire de demisie, suspendarea l-ar fi privat de toate beneficiile pe care le au foștii președinți ai României.
În cazul unei suspendări urmate de demitere prin referendum, Iohannis ar fi pierdut nu doar imunitatea și reședința oficială, ci și orice indemnizație sau beneficiu oferit foștilor șefi de stat. Nu ar mai fi avut dreptul la o locuință de serviciu, la un autoturism pus la dispoziție de stat sau la protecția asigurată de SPP. Practic, ar fi fost tratat ca orice alt cetățean, fără vreun avantaj derivat din funcția pe care a deținut-o.
Această posibilitate a fost probabil un factor determinant în decizia sa de a demisiona, pentru a evita pierderea totală a privilegiilor. În plus, suspendarea ar fi generat o criză politică prelungită și ar fi afectat stabilitatea României pe plan internațional.
Prin demisia sa, Klaus Iohannis încearcă să păstreze o parte din beneficiile funcției pe care a deținut-o timp de aproape zece ani. Chiar și așa, pierderea imunității și plecarea din Vila Lac 1 marchează o schimbare semnificativă în statutul său. Urmează să vedem cum va evolua situația sa în perioada următoare și ce planuri are pentru viitor.
