Ene Valentina
Ultimii ani ai vieții Mioarei Roman, care a încetat din viață la venerabila vârstă de 83 de ani, au fost marcați de o luptă grea cu afecțiunile de sănătate, printre care și un diagnostic controversat de boala Parkinson. Această perioadă dificilă din viața sa a fost complicată și de tratamente inadecvate bazate pe un diagnostic greșit, care a adus provocări suplimentare în gestionarea stării sale de sănătate.
În cazul Mioarei Roman, parcursul dificil al afecțiunilor sale de sănătate subliniază importanța unui diagnostic precis și a unui tratament adecvat. Provocările întâmpinate de Mioara și familia sa reflectă complexitatea gestionării bolilor neurodegenerative și a impactului pe care diagnosticările greșite le pot avea asupra pacienților și a îngrijirii lor.
Diagnosticul greșit de Parkinson
Catinca Roman, fiica mai mare a Mioarei, a dezvăluit că mama sa a fost diagnosticată inițial în mod eronat cu boala Parkinson, ceea ce a dus la administrarea unui tratament neadecvat pentru condiția sa reală. În timp, au apărut și alte complicații serioase, inclusiv accidente vasculare cerebrale (AVC), dificultăți de înțelegere și de concentrare, care au agravat starea de sănătate a Mioarei.
Deși a fost îngrijită într-un azil de lux din Snagov, unde beneficia și de kinetoterapie, problemele de sănătate ale Mioarei s-au reîntors și s-au intensificat în ultimele luni ale vieții sale.
”A primit un diagnostic greșit, asta a fost ideea. De fapt, avea sindrom parkinsonian, plus încă niște mici probleme și sigur că tratamentul era pentru Parkinson”, sunt cuvintele Catincăi
Boala care i-a fost fatală Mioarei Roman
Boala Parkinson este o afecțiune neurodegenerativă care afectează în principal mișcările corpului. Deși este mai frecvent diagnosticată la persoanele cu vârsta de peste 60 de ani, primele simptome pot fi subtile și pot apărea între 40 și 70 de ani. Medicii subliniază că, deși boala Parkinson nu poate fi vindecată, tratamentul adecvat poate ameliora simptomele și îmbunătăți calitatea vieții pacientului.
Lipsa de dopamină în creier este frecvent asociată cu apariția Parkinsonului, afectând capacitatea de control asupra mișcărilor corpului. Cu toate acestea, medicii asigură că speranța de viață a persoanelor diagnosticate cu Parkinson poate fi similară cu cea a populației generale, negând astfel percepția că ar fi o afecțiune letală.
Primele semne ale Parkinsonului includ tremuratul mâinilor sau al altor părți ale corpului, mers lent, dificultăți în a se ridica de pe un scaun sau din pat, vorbire neclară, probleme cu somnul, ten gras, constipație, încovoierea spatelui și probleme de memorie. Recunoașterea timpurie a acestor simptome și consultarea unui specialist pentru un diagnostic corect sunt esențiale pentru gestionarea eficientă a bolii.
”Boala Parkinson este o tulburare neurodegenerativă care debutează cel mai adesea între 40 și 70 de ani. Simptomele afecțiunii neurologice progresează lent, uneori cu un tremor abia vizibil, la o singură mână. Tremorul devine frecvent, iar afecțiunea cauzează în mod obișnuit rigiditatea sau încetinirea mișcării.
În stadiile incipiente ale bolii Parkinson, este posibil ca fața pacientului să nu arate semne deosebite. De asemenea, este posibil ca brațele pacientului să nu se legene în timpul mișcării sau ca vorbitul să devină neclar. Simptomele bolii Parkinson se înrăutățesc pe măsura ce boala progresează în timp”, potrivit medlife.ro
