Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a anunțat la începutul lunii iulie o schimbare majoră în sistemul public de sănătate din România. Începând cu data de 1 august 2025, mai multe categorii de persoane vor fi obligate să plătească Contribuția de Asigurări Sociale de Sănătate (CASS) pentru a putea beneficia de serviciile medicale decontate de stat. Măsura are ca scop creșterea numărului real de contributori în sistem, în contextul în care doar o treime dintre asigurați plătesc efectiv contribuția.
Ce categorii de persoane rămân scutite de la plata CASS și după 1 augst
Potrivit unui studiu realizat de Academia de Studii Economice din București, în prezent, aproximativ 17 milioane de români sunt înregistrați ca asigurați în sistemul public de sănătate, dar doar puțin peste 6,6 milioane achită lunar CASS. Diferența uriașă dintre numărul beneficiarilor și cel al plătitorilor generează dezechilibre în bugetul sănătății și pune presiune pe resursele sistemului medical de stat.
Pentru a corecta această situație, Guvernul a decis ca doar câteva categorii vor mai beneficia de scutire totală de la plata contribuției. Restul vor fi obligați să achite 10% din veniturile declarate sau să se asigure în mod voluntar, prin Declarația Unică.
Deși măsura vizează o lărgire semnificativă a bazei de contributori, anumite categorii de persoane vor continua să fie exceptate de la plata CASS. Conform noii legislații, scutirea se aplică în continuare următoarelor grupuri:
Persoanele diagnosticate cu cancer, pe toată durata tratamentului și monitorizării medicale;
Bolnavii incluși în programele naționale de sănătate, precum cei cu diabet zaharat, boli cardiovasculare sau alte afecțiuni cronice, până la momentul vindecării;
Persoanele cu handicap grav sau accentuat, indiferent de vârstă sau venituri;
Pensionarii cu pensii mai mici de 3.000 de lei lunar;
Copiii și studenții care nu realizează venituri proprii.
Aceste categorii vor continua să beneficieze gratuit de serviciile medicale decontate de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), fără a fi nevoite să achite contribuția lunară de 10%.
Cine va trebui să plătească CASS începând cu 1 august 2025
Pentru restul categoriilor de persoane, până acum scutite de la plată, regula se schimbă radical. Începând cu 1 august 2025, dacă vor dori să beneficieze de servicii medicale gratuite în sistemul de stat, vor trebui să devină contribuabili activi și să plătească CASS.
Printre aceste categorii se numără:
Coasigurații – soți, soții sau părinți fără venituri proprii, care beneficiau de asigurare în baza statutului unui membru de familie. Numărul estimat al acestor persoane este de 654.244;
Persoanele persecutate politic în perioada comunistă, deportați, revoluționari, veterani de război – în total, 149.221 de persoane;
Beneficiarii indemnizației de șomaj – aproximativ 38.612 de persoane;
Persoanele aflate în concediu pentru creșterea copilului – 133.362 de persoane;
Persoanele beneficiare ale venitului minim de incluziune (VMI) – 239.309;
Personalul monahal – 2.515 de persoane;
Pensionarii cu pensii mai mari de 3.000 de lei – aceștia vor plăti contribuția doar pentru suma care depășește pragul.
Această decizie vine în urma unei analize privind sustenabilitatea sistemului de sănătate și raportul dezechilibrat dintre numărul de beneficiari și cel al contribuabililor. Premierul Bolojan a argumentat că este „neechitabil ca doar un român din trei să susțină financiar un sistem de care beneficiază toți”.
Exemple concrete de plată: cât înseamnă 10% din venit
Pentru a înțelege impactul financiar al noii măsuri, putem lua câteva exemple:
Un pensionar care încasează o pensie de 3.500 de lei va plăti CASS doar pentru suma care depășește pragul de 3.000 de lei, adică pentru 500 de lei. Rezultatul este o contribuție lunară de 50 de lei, iar pensia netă va deveni de aproximativ 3.450 lei.
O persoană care nu are venituri, dar dorește să rămână asigurată, va trebui să se asigure în mod voluntar, prin Declarația Unică, și să achite o contribuție calculată la 6 salarii minime brute pe economie. În 2025, salariul minim este de 3.700 de lei, deci baza de calcul va fi de 22.200 lei anual, iar contribuția totală de 2.220 de lei pe an, în două tranșe.
O persoană aflată în șomaj, care primește indemnizație de aproximativ 1.500 de lei pe lună, va trebui să plătească 150 de lei lunar dacă dorește să fie în continuare asigurată medical.
Ce se întâmplă cu coasigurații
Până în prezent, coasigurații – adică persoanele fără venituri proprii asigurate în baza statutului unui membru de familie (soț, soție, părinte) – nu plăteau nimic. Începând cu 1 august 2025, aceștia vor putea rămâne în sistem doar dacă devin plătitori de CASS. Se vor putea asigura în mod voluntar, prin Declarația Unică (formularul D212), folosind o bază de calcul egală cu 6 salarii minime brute.
Concret, asta înseamnă o contribuție anuală de 2.220 de lei, ce va putea fi achitată în două tranșe, una până la finalul lunii mai și cealaltă până în decembrie. În lipsa plății, coasiguratul nu va mai beneficia de servicii medicale decontate de stat, fiind obligat să suporte integral costurile consultațiilor, analizelor sau intervențiilor medicale.
Ce spune ministrul Muncii despre pensii
Ministrul Muncii a declarat recent că procesul de recalculare a pensiilor va continua, iar noile decizii vor reflecta și modificările din sistemul de contribuții sociale. Se urmărește corelarea mai strânsă între contribuțiile efective ale persoanelor pe parcursul vieții active și beneficiile obținute la vârsta pensionării.
Prin urmare, plata CASS pentru pensiile peste 3.000 de lei va fi inclusă în noile formule de calcul, astfel încât să nu apară inechități între pensionari cu venituri similare, dar contribuții diferite de-a lungul timpului.
Argumentele Guvernului pentru această măsură
Executivul susține că decizia este necesară și urgentă, având în vedere că sistemul de sănătate suferă din cauza subfinanțării cronice și a inechităților de ordin contributiv. În prezent, aproximativ 60% din bugetul CNAS este acoperit de contribuțiile celor 6,6 milioane de plătitori activi, în timp ce restul de 10 milioane de asigurați beneficiază de sistem fără a contribui financiar.
„Nu putem construi un sistem medical modern și funcțional dacă doar un român din trei îl susține financiar. Toți cei care beneficiază de el trebuie să contribuie, într-un fel sau altul”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Măsura are și o dimensiune preventivă: încurajează responsabilizarea individuală și asigurarea voluntară a celor care nu au venituri, dar doresc acces la servicii medicale. Totodată, reduce din presiunea bugetară pe fondul crizelor multiple prin care trece sistemul public de sănătate: lipsa personalului medical, deficitul de medicamente compensate și întârzierile în plata serviciilor contractate de CNAS.
Reacții din partea societății
Decizia Guvernului a generat reacții împărțite în spațiul public. Unele voci din societatea civilă și din mediul academic susțin că este o măsură necesară, echitabilă și logică, în condițiile în care actualul sistem favoriza inechitatea. Altele consideră că introducerea acestei obligații financiare pentru categorii vulnerabile, cum ar fi șomerii sau mamele aflate în concediu de creștere a copilului, poate crea dificultăți suplimentare.
Reprezentanți ai unor ONG-uri au cerut regândirea măsurii pentru a proteja persoanele aflate temporar în situații financiare dificile, propunând introducerea unor perioade de grație sau posibilitatea suspendării temporare a plății în anumite condiții.
Guvernul a anunțat, în replică, că analizează introducerea unor facilități sau reduceri pentru anumite categorii, dar că principiul general al contributivității nu va fi abandonat.
Ce trebuie să facă cei afectați
Toți cei care intră, începând cu 1 august 2025, în categoria persoanelor obligate să plătească CASS trebuie să se asigure că sunt înregistrați la ANAF și că depun la timp Declarația Unică (formularul D212). În cazul în care contribuția nu este achitată, accesul la servicii medicale decontate va fi restricționat.
Este recomandat ca fiecare persoană afectată de noile reglementări să consulte un consilier fiscal sau să se informeze direct de la ANAF sau CNAS privind obligațiile concrete. Ignorarea acestor prevederi poate duce la pierderea calității de asigurat și la costuri mari în cazul în care este necesară intervenția medicală.
În concluzie, 1 august 2025 marchează începutul unei noi etape în sistemul de sănătate din România. Contribuția devine obligatorie pentru toți cei care doresc acces la serviciile medicale publice, iar responsabilitatea este împărțită mai echitabil între beneficiari. Rămâne de văzut dacă sistemul va reuși să gestioneze noile fluxuri de plăți și dacă reforma va duce la o îmbunătățire reală a calității actului medical în România.
