Grigore Madalina
Un virus tropical transmis de țânțari ar putea deveni o amenințare serioasă pentru Europa și America de Nord în următoarele decenii. Cercetătorii avertizează că schimbările climatice favorizează răspândirea țânțarilor purtători ai virusului chikungunya, iar unele regiuni considerate până acum sigure ar putea deveni zone de risc.
Un nou studiu preluat de Euronews arată că virusul continuă să se extindă spre nord, pe măsură ce temperaturile cresc și condițiile climatice devin favorabile dezvoltării insectelor purtătoare.
Potrivit cercetării publicate în revista Frontiers in Cellular and Infection Microbiology, 139 de țări și regiuni sunt deja considerate zone de risc pentru chikungunya. Aceste teritorii reprezintă aproximativ 21,3% din suprafața uscată a planetei.
Autorii studiului spun că fenomenul ar putea accelera în următoarele decenii.
„Modelele noastre arată că, în condițiile schimbărilor climatice, virusul se va extinde în continuare către nord, în special în nord-estul Americii de Nord, centrul Europei și Asia de Est”, a declarat Ye Xu, unul dintre autorii studiului.
Cum se transmite virusul chikungunya
Virusul chikungunya este transmis în principal de țânțarul Aedes aegypti, specie întâlnită în zonele tropicale și în apropierea așezărilor umane.
În ultimii ani, încălzirea globală și mobilitatea ridicată a populației au contribuit la extinderea țânțarilor purtători și în regiuni unde aceștia nu existau anterior.
Cercetătorii amintesc și de epidemia din Oceanul Indian din perioada 2005-2006, când virusul a suferit o mutație importantă.
Această modificare genetică i-a permis să se adapteze mai ușor la o altă specie de țânțar, cunoscută drept țânțarul-tigru asiatic.
„Pentru că acest țânțar tolerează mai bine temperaturile scăzute decât Aedes aegypti, încălzirea globală îi permite să se stabilească în zone care înainte erau prea reci”, a explicat Yang Wu, coautor al studiului.
Specialiștii avertizează că odată ce țânțarii purtători ajung să se stabilească într-o zonă, riscul transmiterii locale crește semnificativ.
„Odată ce țânțarii potriviți se stabilesc într-o zonă, crește semnificativ riscul de transmitere locală a chikungunya”, a adăugat cercetătorul.
Temperaturile ridicate accelerează răspândirea bolii
Studiul arată că temperaturile ridicate favorizează dezvoltarea virusului în interiorul țânțarului și accelerează transmiterea bolii.
Între 18 și 28 de grade Celsius, virusul devine transmisibil de aproximativ patru sau chiar cinci ori mai repede.
Acest lucru crește considerabil riscul apariției unor focare și epidemii în regiunile vulnerabile.
Oamenii de știință spun că Europa centrală și nordică, nord-estul Americii de Nord și Asia de Est apar constant în scenariile analizate ca viitoare zone sensibile pentru transmiterea virusului.
În prezent, chikungunya nu este considerată endemică în Europa sau America de Nord.
Cele mai multe cazuri raportate în aceste regiuni provin de la persoane care au călătorit în zone tropicale sau subtropicale.
Totuși, cercetătorii avertizează că extinderea geografică a țânțarilor purtători poate schimba rapid această situație.
Ce simptome are infecția cu chikungunya
Simptomele infecției cu virusul chikungunya pot semăna inițial cu cele ale unei gripe severe sau ale altor infecții virale.
Pacienții pot prezenta febră bruscă, dureri musculare puternice, dureri articulare intense, oboseală accentuată și dureri de cap.
În unele cazuri apar și erupții cutanate.
Specialiștii spun că, deși simptomele se ameliorează de obicei într-o săptămână, durerile articulare pot persista o perioadă mai lungă.
Potrivit Organizației Panamericane a Sănătății, în anul 2025 au fost raportate la nivel mondial peste 502.000 de cazuri de chikungunya și 186 de decese în 41 de țări și teritorii.
Avertismentul cercetătorilor pentru Europa
Autorii studiului susțin că sistemele medicale trebuie să înceapă pregătirile din timp pentru eventuale focare.
„Publicul nu trebuie să intre în panică, dar sistemele de sănătate trebuie să se pregătească din timp”, a avertizat Ye Xu.
Printre măsurile recomandate se numără monitorizarea populațiilor de țânțari, pregătirea personalului medical pentru recunoașterea rapidă a bolii și întărirea măsurilor de control al insectelor.
Cercetătorii mai spun că țări precum Regatul Unit, Germania, Statele Unite, China și Japonia ar trebui să înceapă supravegherea atentă a vectorilor și instruirea medicilor înainte de anul 2040.
„Aceste măsuri sunt esențiale mai ales în regiunile temperate, unde boala nu este în mod obișnuit o problemă de sănătate publică”, au transmis autorii studiului.
