Mirela Loșniță
Guvernul a organizat marți o ședință extraordinară pentru aprobarea actului adițional nr. 7 la Acordul de concesiune privind explorarea, dezvoltarea și exploatarea petrolieră în perimetrul XIX Neptun, din Marea Neagră. Documentul marchează un pas important în proiectul „Anaconda”, una dintre sondele de explorare esențiale pentru viitoarea exploatare a gazelor naturale din zonă.
Potrivit Hotărârii de Guvern adoptate, faza actuală de explorare este extinsă cu încă doi ani, fără modificarea duratei totale a concesiunii, care rămâne valabilă până în 28 noiembrie 2045. Totodată, OMV Petrom renunță la acțiunea arbitrală deschisă la Curtea Internațională de Arbitraj de la Paris și la litigiile aflate pe rolul instanțelor din România. Acordul petrolier este actualizat în concordanță cu modificările legislative apărute în timpul derulării concesiunii.
Ce este proiectul “Anaconda”
Acordul este deținut de OMV Petrom S.A. și Romgaz Black Sea Limited. Prelungirea perioadei de explorare a fost justificată prin necesitatea menținerii continuității activităților tehnice, optimizării resurselor și siguranței operaționale. Forajul celor zece sonde de exploatare din structurile Domino și Pelican Sud — unde există deja zăcăminte comerciale — ar urma să se finalizeze la sfârșitul anului 2026. Pentru aceste două zone, menținerea ritmului de lucru este vitală pentru exploatarea cât mai rapidă a resurselor confirmate.
Sonda de explorare Anaconda are rolul de a confirma eventuale noi descoperiri comerciale. Acordul de concesiune pentru perimetrul XIX Neptun a fost semnat în anul 2000 și aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 1233/2000, având o valabilitate totală de 45 de ani.
Dezvoltarea celor două zăcăminte — Domino și Pelican Sud — presupune investiții considerabile în tehnologie, infrastructură subacvatică, foraj și echipamente moderne. Finalizarea acestor lucrări este considerată crucială pentru securitatea energetică a României și a regiunii, în acord cu strategia energetică națională pentru perioada 2025–2035, cu perspectivă până în 2050.
În paralel, Guvernul analizează prelungirea perioadei de explorare a sondei Anaconda 1. Proiectul prevede extinderea cu doi ani a termenului de execuție a lucrărilor, iar OMV Petrom confirmă prin actul adițional renunțarea la litigiile deschise împotriva ANRM atât la Paris, cât și în instanțele naționale.
UPDATE-ul proiectului vizează:
- extinderea fazei de explorare până la 9 decembrie 2025;
- modificarea valorii forajului de explorare;
- preluarea prevederilor actualizate din Legea nr. 256/2018 privind operațiunile petroliere offshore și onshore de adâncime, în special cele referitoare la stabilitatea fiscală;
- adaptarea acordului la modificările legislative din ultimii ani.
Litigiile între OMV Petrom și statul român au avut ca punct central schimbările legislative din domeniul offshore. Acțiunea arbitrală inițiată în 2023 (dosar ICC nr. 27655/HBH) a vizat termenele impuse pentru depunerea Planului de Dezvoltare și aplicarea sancțiunilor pentru nerespectarea acestora. În timpul procesului, compania a solicitat suspendarea termenelor și a sancțiunilor, precum și acoperirea costurilor arbitrale.
Dosarele aflate pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 și Tribunalului București vizau anularea unor acte administrative și procese verbale emise de ANRM. Ambele proceduri sunt acum impactate de renunțarea OMV Petrom la litigii, conform actului adițional.
Proiectul „Anaconda”
Documentația publicată de Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate detaliază obiectivele sondei ANACONDA-1. Forajul este localizat în zona de apă adâncă din estul perimetrului românesc al Mării Negre, unde adâncimile variază între 100 și 2.000 de metri. Proiectul prevede forajul, evaluarea geologică prin testare și, la final, abandonarea controlată a sondei.
Două prospecte au fost luate în calcul — NARD-1 și ANACONDA-1 — urmând ca operațiunile să fie autorizate pentru ambele, dar executate doar pentru unul, în funcție de decizia finală a titularilor.
Potrivit OMV Petrom, Neptun Deep este un proiect esențial pentru securitatea energetică a României. Dezvoltarea sa are potențialul de a transforma țara în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, cu un volum estimat de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. Cantitatea este echivalentă cu de 30 de ori consumul anual al celor 4,3 milioane de gospodării din România.
Concluzia generală este că adoptarea actului adițional și continuarea proiectului de explorare reprezintă pași cruciali pentru exploatarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, cu impact major asupra independenței energetice, economiei naționale și poziției României pe piața energetică europeană.
