Georgescu Dragos
Luni, 8 septembrie, credincioșii ortodocși prăznuiesc Nașterea Maicii Domnului, sărbătoare cunoscută în popor drept Sfânta Marie Mică. Este prima mare sărbătoare a anului bisericesc (care începe la 1 septembrie) și una dintre cele mai iubite zile din calendarul ortodox, pentru că aduce în prim-plan venirea pe lume a celei care avea să devină Maica Mântuitorului. Tradiția spune că această zi deschide simbolic poarta toamnei: oamenii se adună la biserică, se roagă pentru sănătatea celor vii și pentru odihna celor adormiți, iar la final împart pachete de pomană cu roadele sezonului, în numele celor plecați dintre noi.
Ce fructe se dau de pomană azi de Sfânta Marie Mică. Aduce mult noroc
Sărbătoarea este, totodată, prilej de nume-mare pentru milioanele de români care poartă numele Maria, Marian, dar și pentru derivate precum Marina, Marioara, Măriuca, Mara, Mari, Marinel, Marilena, Marius ș.a. În case, în parohii și între prieteni răsună urări de „La mulți ani cu sănătate!”, iar bucuria e împărtășită în firescul gesturilor mici: un telefon, o vizită, o floare, o lumânare aprinsă la icoană.
În limbajul popular, românii fac adesea distincția între Sfânta Marie Mare (15 august – Adormirea Maicii Domnului) și Sfânta Marie Mică (8 septembrie – Nașterea Maicii Domnului). „Mare” și „Mică” nu exprimă o ierarhie a importanței duhovnicești, ci diferențiază două momente distincte din viața Maicii Domnului: trecerea la Domnul (prăznuită pe 15 august) și nașterea ei (prăznuită la 8 septembrie). Ambele sunt momente de har: în prima ne amintim de odihna ei în Dumnezeu, în a doua ne bucurăm de începutul prin care s-a pregătit venirea lui Hristos în lume.
Pentru credincioși, 8 septembrie este o sărbătoare a începuturilor bune: mulți își iau hotărâri noi, se spovedesc și se împărtășesc, aprind lumânări la icoana Maicii Domnului, cer ocrotire pentru familie și pentru copii, roagă ajutor pentru nașteri ușoare și pentru alungarea necazurilor. Este o zi în care rânduiala și bunul-simț stau înaintea superstițiilor: mergem la slujbă, rostim rugăciuni, facem bine, evităm certurile și faptele care tulbură pacea casei.
Un obicei puternic legat de Sfânta Marie Mică este împărțirea de pomană pentru sufletele celor dragi trecuți la Domnul. Gospodinele pregătesc pachete curate, îngrijite, însoțite de un pomelnic (cu numele celor pomeniți) și, după rânduială, de o lumânare. Se împart cu drag oamenilor nevoiași, vecinilor în vârstă, familiilor cu mulți copii, dar și rudei sau prietenului căruia vrei să-i dăruiești din roadele tale.
Roade de toamnă cu simbol
Tradiția îndeamnă ca în pachete să se regăsească fructele toamnei, ca semn al recunoștinței pentru darurile lui Dumnezeu și al rodniciei vieții:
Nuci – simbol al înțelepciunii, al protecției și al echilibrului între trup și suflet. Coaja tare apără miezul bun, așa cum credința păzește inima omului.
Mere – semn de bucurie și prosperitate, dar și prilej de aducere aminte că rezistența la ispite se dobândește prin rugăciune și trezvie. Imaginea biblică a căderii ne cheamă, paradoxal, la veghe și la curăție.
Struguri – semn al bogăției și al comuniunii. Ciorchinele adună boabele laolaltă, așa cum Maica Domnului adună în rugăciunea ei poporul. În plus, strugurele trimite cu gândul la Euharistie, la vinul care devine Sângele Domnului.
La acestea se pot adăuga, după putere și după inimă: pere, prune, gutui, pâine sau colăcei, apă ori suc, dulceață, miere, plăcinte de post sau de dulce (după cum cade ziua), brânzeturi sau ulei. Important este duhul dăruirii: pachetul să fie așezat frumos, curat, gândit cu grijă pentru cel ce îl primește. Nu dăm din obligație, ci din drag și mila inimii.
Cum pregătim pachetele
Alege roade bune (nu stafidite, nu lovite).
Așază-le într-o traistă sau cutie curată; poți folosi șervete albe ori prosoape țesute.
Pune pomelnicul (numele celor adormiți pentru care se face pomana).
Adaugă o lumânare (aprinzi la biserică și la mormânt, dacă mergeți).
Dă cu blândețe: rostește în gând „Dumnezeu să-i odihnească!” și urează de bine celui ce primește
