Grigore Madalina
Explozia provocată de o dronă care s-a prăbușit peste un bloc din Galați a readus în atenție unul dintre cele mai importante mecanisme de consultare din cadrul NATO. După incidentul petrecut în apropierea graniței cu Ucraina, au apărut întrebări privind posibilitatea ca România să solicite activarea Articolului 4 din Tratatul Atlanticului de Nord.
Subiectul a fost abordat și de ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, care a fost întrebată dacă România ia în calcul o astfel de măsură după atacul care a afectat teritoriul național.
Oana Țoiu: Decizia aparține conducerii statului
Ministrul de Externe a explicat că o eventuală activare a Articolului 4 reprezintă o decizie care trebuie analizată la nivelul conducerii statului român.
Întrebată despre acest scenariu, Oana Țoiu a precizat că președintele României, Nicușor Dan, urma să ofere clarificări pe parcursul zilei.
Declarația vine după ce o dronă implicată într-un atac lansat de Rusia asupra Ucrainei a pătruns în spațiul aerian românesc și s-a prăbușit peste un bloc de locuințe din Galați.
Incidentul a provocat panică în rândul locatarilor, mai multe persoane fiind afectate, iar zeci de oameni au fost evacuați preventiv.
Ce prevede Articolul 4 al Tratatului NATO
Articolul 4 este unul dintre instrumentele prin care statele membre NATO pot solicita consultări urgente atunci când consideră că securitatea, independența politică sau integritatea lor teritorială sunt amenințate.
Textul articolului prevede că aliații se vor consulta ori de câte ori, în opinia unuia dintre statele membre, există o amenințare la adresa securității sale.
Spre deosebire de celebrul Articol 5, care se referă la apărarea colectivă în cazul unui atac armat, Articolul 4 nu presupune automat măsuri militare. El deschide însă calea unor consultări urgente între statele membre ale Alianței.
În practică, dacă România ar solicita activarea acestui mecanism, Consiliul Nord-Atlantic s-ar reuni pentru a analiza situația și pentru a decide eventuale măsuri suplimentare de securitate.
Acestea pot include intensificarea supravegherii aeriene, întărirea prezenței militare pe flancul estic sau alte măsuri de descurajare.
Analist: România ar trebui să ceară consultări în NATO
Analistul de politică externă Iulian Chifu consideră că incidentul de la Galați justifică o discuție serioasă la nivelul Alianței Nord-Atlantice.
Potrivit acestuia, simpla convocare a ambasadorului rus nu mai este suficientă în contextul actual.
„La nivelul NATO, discuția privind apărarea anti-dronă trebuie să depășească expectativa și convocarea ambasadorului – care are tupeul să vină la Externe și să ceară retragerea diplomaților de la Kiev pentru că vor lovi ei adânc în spatele liniei de contact, civili și obiective comerciale, energetice și de servicii pentru populație.
Acțiunea trebuie conjugată cu schimbul de expertiză din partea Ucraineană, cu capabilități anti-dronă în regiunile vizate din România, dar și cu acceptul de a lovi în fața teritoriului național, pentru a preveni intrarea obiectelor zburătoare precum drone de tot felul sau, Doamne ferește, rachete.
De asemenea, reținerile de până acum în cadrul ONU și Consiliului de Securitate nu mai sunt acceptabile. Rusia, devenit stat agresor, trebuie sancționat, scos din Consiliul de Securitate, dacă se poate, obligat să se confrunte cu responsabilitatea de stat agresor – tribunalul nou înființat la nivelul Consiliului Europei, și să se confrunte cu judecarea la nivelul crimelor de război și crimelor împotriva umanității pe care le face în fiecare zi la adresa Ucrainei”, a scris Iulian Chifu.
Analistul susține că România ar trebui să solicite convocarea Consiliului Nord-Atlantic și consultări oficiale în baza Articolului 4 pentru a evalua amenințările generate de atacurile care au ajuns pe teritoriul țării.
De câte ori a fost activat Articolul 4
De la înființarea NATO, în 1949, Articolul 4 a fost folosit de mai multe ori în momente de tensiune regională sau de securitate.
Printre cele mai importante situații se numără:
- 2003 – Turcia a solicitat consultări în contextul războiului din Irak.
- 2012 – Turcia a invocat articolul după doborârea unui avion militar turc de către Siria.
- 2012 – Noi consultări au fost cerute după atacuri siriene care au provocat victime în rândul civililor turci.
- 2014 – Polonia a solicitat activarea articolului după anexarea Crimeei de către Rusia și deteriorarea situației de securitate din Ucraina.
- 2015 – Turcia a cerut consultări după atentate teroriste și amenințări la adresa securității naționale.
- 2020 – Articolul 4 a fost invocat după moartea unor militari turci în Siria.
- 2022 – Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia au cerut consultări după declanșarea invaziei ruse în Ucraina.
- Septembrie 2025 – Polonia a invocat mecanismul după incidente legate de încălcarea spațiului aerian de drone rusești.
Ce ar însemna pentru România o astfel de decizie
Experții subliniază că activarea Articolului 4 nu înseamnă automat intrarea NATO într-un conflict și nici declanșarea mecanismului de apărare colectivă.
În schimb, o asemenea decizie ar transmite un semnal politic puternic privind gravitatea incidentului și ar obliga Alianța să analizeze situația în mod oficial.
În contextul în care drona care a lovit blocul din Galați reprezintă primul caz în care un astfel de aparat produce pagube directe unei clădiri rezidențiale din România, discuțiile despre măsuri suplimentare de securitate au devenit inevitabile.
Rămâne de văzut dacă autoritățile române vor considera că incidentul justifică convocarea oficială a Consiliului Nord-Atlantic și activarea Articolului 4, însă dezbaterea a fost deja deschisă atât la București, cât și în cadrul Alianței.
