Georgescu Dragos
Oprirea centralei de la Cernavodă a devenit, în această vară, un risc energetic național pentru România. Seceta a redus drastic debitul Dunării, iar autoritățile au fost nevoite să oprească, pe rând, ambele reactoare ale centralei. Declarațiile oficialilor arată că miza este uriașă: costuri suplimentare, importuri masive de energie și, pe termen lung, facturi mai mari pentru populație.
Ce înseamnă pentru România închiderea centralei de la Cernavodă. Riscuri mari pentru populație
Reactorul 1 al centralei a fost oprit controlat marți, 28 iulie, la ora 11:00, din cauza nivelului scăzut al Dunării. A fost doar a doua oară în istoria centralei când un reactor este închis din acest motiv, după un episod similar de acum 23 de ani.
În aceeași zi a fost convocat de urgență Comandamentul Energetic, pentru a evalua situația generată de scăderea debitului. Instituția reunește principalele autorități responsabile de siguranța sistemului energetic național.
A doua zi seara, Nuclearelectrica a anunțat că și Reactorul 2 va fi oprit controlat. Decizia a fost însă revocată joi, 30 iulie, după o reevaluare tehnică, iar Comandamentul Energetic a declarat sistemul stabil.
Guvernul a adoptat, vineri, 31 iulie, măsuri de urgență: stare de alertă energetică pentru toată luna august și 7 milioane de lei pentru intervenții pe Dunăre. Armata a fost trimisă să acționeze direct asupra fluviului.
La începutul lunii august, militarii au detonat stânca Pârjoaia cu 150 de kilograme de explozibil, pentru a redirecționa apa spre brațul care alimentează centrala. Au fost scufundate și patru barje încărcate cu pietriș, cu același scop.
Măsurile au câștigat câteva zile suplimentare de funcționare pentru Reactorul 2. Până pe 11 august, însă, Apele Române au anunțat că a fost atins pragul critic de -230 de centimetri la Cernavodă, iar oprirea reactorului este așteptată în următoarele 48 de ore.
Nu este prima dată când România se confruntă cu o astfel de situație. Țara a rămas, timp de trei săptămâni în luna mai, fără nicio unitate nucleară funcțională la Cernavodă.
România a notificat oficial Comisia Europeană cu privire la riscul opririi Reactorului 2. Autoritățile europene au fost informate despre presiunea pe care seceta o pune asupra sistemului de răcire al centralei.
Declarațiile oficialilor și ale experților
Directorul centralei, Romeo Urjan, avertizase deja, la începutul lunii august, că reactorul riscă oprirea în cinci-șase zile dacă nivelul Dunării nu crește. Directorul tehnic al Nuclearelectrica, Emil Macovei, a confirmat ulterior că operațiunile de pe fluviu au prelungit funcționarea cu doar două-trei zile.
Reprezentanta Apelor Române, Ana Maria Agiu, a explicat că scufundarea barjelor urma să crească nivelul apei la Cernavodă. Chiar și o creștere de câțiva centimetri era considerată, la acel moment, importantă pentru menținerea reactorului în funcțiune.
Ministerul Energiei a transmis, într-un comunicat oficial, că diferența de cantități necesare consumului din România va fi acoperită fără riscuri. Instituția a precizat că debitul Dunării se apropia de pragul critic pentru pompele de răcire ale centralei.
Expertul în energie Corina Murafa a explicat, pentru Observator News, că o eventuală oprire a centralei s-ar vedea aproape imediat în facturile de energie. Ea a adăugat că România are nevoie de investiții în stocare, după modelul Bulgariei.
Guvernul a alocat 7 milioane de lei din Fondul de rezervă bugetară pentru intervenția de pe Dunăre. Banii au acoperit achiziția și transportul echipamentelor folosite la devierea apei spre centrală.
Costurile cele mai mari vin însă din importurile de energie. În orele de seară, România a importat peste 2.150 de megawați-oră, la prețuri de aproximativ 535 de euro pe megawatt-oră.
Pentru a reduce presiunea asupra sistemului, producătorii auto Dacia și Ford și-au oprit producția până pe 19 august. Măsura a economisit aproximativ 200 de megawați din consumul național.
Președintele Asociației Energia Inteligentă a vorbit despre trei scenarii pentru criza energetică. În cel mai optimist, facturile ar crește cu 3-5%, iar în cel mai pesimist, cu peste 15% începând din toamnă.
Sursele citate în presă estimează că pierderile financiare generate de întreaga situație sunt uriașe pentru economia românească. Costurile provin atât din importurile scumpe de energie, cât și din oprirea temporară a unor linii de producție industrială.
ANRE a validat, pentru intervalul 18 mai – 31 iulie, sume totalizând 412,94 milioane de lei pentru schemele de plafonare-compensare a prețurilor la energie. Cifra arată amploarea sprijinului deja acordat consumatorilor în perioada premergătoare crizei de la Cernavodă.
Ce se întâmplă cu sistemul energetic național
Cele două reactoare de la Cernavodă asigură împreună aproximativ 20% din producția de energie electrică a României. Oprirea simultană a ambelor ar însemna scoaterea din sistem a circa 1.400 de megawați de capacitate continuă și predictibilă.
Debitul Dunării la intrarea în țară a scăzut la niveluri apropiate de minimele istorice din 1985. Este vorba despre o valoare de trei-patru ori mai mică decât media multianuală pentru această perioadă a anului.
Criza nu afectează doar România. Ungaria a oprit deja un reactor la centrala de la Paks, aflată tot pe Dunăre, iar Bulgaria a intrat în alertă pentru centrala de la Kozlodui. Porțile de Fier funcționează în regim de avarie, atât pe malul românesc, cât și pe cel sârbesc.
Situația diferă în Austria, unde zece hidrocentrale de pe sectorul austriac al Dunării sunt completate de hidrocentrale cu pompaj din Munții Alpi. Capacitatea de stocare suplimentară reduce, în acest caz, impactul secetei asupra sistemului energetic local.
Consumul de energie a crescut suplimentar din cauza caniculei. La orele de vârf din timpul serii, acesta a ajuns la 7.800-8.000 de megawați, față de circa 7.000 de megawați înainte de valul de căldură.
Înainte de oprirea Reactorului 2, producția națională de energie era de aproape 6.000 de megawați, cu un aport încă relevant al energiei solare, de peste 1.000 de megawați. Producția din eolian era, în același moment, mult mai redusă, de aproximativ 300 de megawați. Consumul din acel moment depășea ușor producția, la aproape 6.200 de megawați.
Prognozele Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor pentru august indică un debit minim al Dunării de 1.400 de metri cubi pe secundă. Debitul mediu estimat pentru întreaga lună este de 1.600 de metri cubi pe secundă.
Ce înseamnă pentru populație
Pe termen scurt, consumatorii casnici nu ar urma să plătească mai mult din cauza crizei de la Cernavodă. Consumatorii non-casnici, ale căror facturi sunt legate de Piața pentru Ziua Următoare, resimt însă deja creșteri.
Pe termen lung, costurile suplimentare vor fi recuperate treptat de furnizori din facturile viitoare ale tuturor consumatorilor. Experții avertizează că vor fi incluse și prime de risc, pentru situații similare care ar putea apărea din nou.
Populația se confruntă deja cu facturi mai mari din cauza folosirii aparatelor de aer condiționat pe timpul verii. Valul de căldură extremă din această perioadă amplifică suplimentar consumul și cheltuielile gospodăriilor.
Autoritățile au cerut și sprijin voluntar din partea prosumatorilor care dețin sisteme de stocare a energiei. Aceștia ar putea contribui la acoperirea consumului suplimentar din orele de seară, când presiunea pe rețea este cea mai mare.
Autoritățile insistă că alimentarea cu energie nu este pusă în pericol, indiferent de evoluția reactoarelor. Rămâne însă de văzut cât de mult va costa, în cele din urmă, gestionarea acestei crize pentru bugetele românilor.
