Cristina Cohuț
O schimbare majoră va afecta industria alimentară și consumatorii din România începând cu 1 ianuarie 2025. Comisia Europeană a decis interzicerea utilizării bisfenolului A (BPA) în ambalajele alimentare, ca parte a unui efort amplu de protejare a sănătății publice. Această măsură vine după ani de cercetări și dezbateri privind efectele nocive ale acestei substanțe chimice.
Ce este BPA și de ce este periculos?
Bisfenolul A (BPA) este un compus chimic utilizat pe scară largă în fabricarea materialelor plastice policarbonat și a rășinilor epoxidice. Aceste materiale sunt omniprezente în ambalajele alimentare, fiind folosite în sticlele de apă, cutiile de conserve, capacele metalice și alte recipiente care intră în contact direct cu alimentele, transmite cancan.ro.
Studiile recente au demonstrat că BPA prezintă riscuri serioase pentru sănătatea umană, chiar și în doze mici. Printre efectele adverse se numără:
- Perturbarea sistemului endocrin – BPA poate imita hormonii naturali și poate afecta echilibrul hormonal al organismului.
- Reducerea fertilității – Substanța a fost asociată cu probleme de reproducere atât la femei, cât și la bărbați.
- Risc crescut pentru sugari și femeile însărcinate – Copiii mici și femeile însărcinate sunt mai vulnerabili la perturbările hormonale cauzate de BPA.
- Afectarea sistemului imunitar – Cercetările recente au descoperit că BPA poate slăbi răspunsul imun al organismului, crescând susceptibilitatea la boli.
Aceste descoperiri au condus la adoptarea unor măsuri drastice pentru a reduce expunerea populației la această substanță periculoasă.
Noile reglementări europene
Conform unui comunicat al Comisiei Europene, începând cu 2025, utilizarea BPA va fi complet interzisă în toate materialele plastice care intră în contact cu alimentele. Această decizie face parte dintr-o strategie mai amplă a Uniunii Europene de a reduce expunerea populației la substanțele chimice periculoase.
Măsura a fost adoptată în urma unor studii ample care au evidențiat riscurile generate de BPA și a fost susținută de numeroase organizații pentru protecția consumatorilor și a mediului. Prin această schimbare, Comisia Europeană dorește să crească siguranța alimentară și să protejeze sănătatea cetățenilor.
Efectul asupra consumatorilor
Această reglementare va schimba modul în care produsele alimentare sunt ambalate și prezentate pe rafturile magazinelor. Producătorii din România și din întreaga Uniune Europeană vor fi obligați să renunțe la utilizarea BPA și să adopte alternative sigure. Printre materialele care ar putea înlocui BPA se numără sticla, oțelul inoxidabil și materialele plastice fără bisfenol, deja utilizate de unele companii.
Pentru consumatori, această schimbare înseamnă mai multă siguranță alimentară. Produsele de pe rafturi vor fi mai puțin susceptibile să conțină reziduuri chimice nocive. De asemenea, se așteaptă ca etichetele produselor să includă informații mai detaliate privind materialele utilizate pentru ambalaje, oferind consumatorilor posibilitatea de a face alegeri mai informate.
Impedimentele pentru industrie
Pentru industria alimentară, adaptarea la noile reglementări nu va fi lipsită de dificultăți. Producătorii vor trebui să investească în cercetare și dezvoltare pentru a găsi alternative viabile la BPA. De asemenea, este posibil ca unele costuri să fie transferate către consumatori, prin creșterea prețurilor produselor.
Cu toate acestea, companiile care vor adopta rapid aceste măsuri ar putea beneficia de un avantaj competitiv, atrăgând consumatori preocupați de sănătate și siguranță alimentară. În plus, noile reglementări vor încuraja inovația și sustenabilitatea în industria ambalajelor.
Ce urmează pentru consumatori?
În perioada de tranziție, consumatorii pot lua măsuri pentru a reduce expunerea la BPA. Printre recomandări se numără:
- Evitarea utilizării recipientelor din plastic pentru alimente fierbinți – Căldura poate favoriza eliberarea BPA în alimente.
- Optarea pentru recipiente din sticlă sau oțel inoxidabil – Acestea sunt materiale sigure și reutilizabile.
- Citirea etichetelor – Unele produse indică deja că sunt „fără BPA” (BPA-free).
De asemenea, autoritățile române vor desfășura campanii de informare pentru a asigura o tranziție lină către noile reglementări.
Interzicerea BPA în ambalajele alimentare reprezintă un pas important către protejarea sănătății consumatorilor din România și din întreaga Uniune Europeană. Deși această schimbare va presupune costuri și provocări pentru industrie, beneficiile pe termen lung pentru sănătatea publică sunt incontestabile.
Din 2025, consumatorii pot avea mai multă încredere în siguranța alimentelor pe care le consumă, contribuind astfel la o societate mai sănătoasă și mai responsabilă.
