Mirela Loșniță
O crimă brutală petrecută în cartierul rezidențial Cosmopolis a adus în prim-plan un caz complex, marcat de abuzuri grave, hărțuiri sistematice și acuzații penale tratate cu indiferență de către instituțiile statului. Teodora Marcu, o tânără de 23 de ani cunoscută publicului din apariții televizate, a fost ucisă cu sânge rece de fostul ei partener, Robert Lupu. Incidentul a avut loc sâmbătă seară, iar la scurt timp după comiterea crimei, agresorul s-a sinucis, folosindu-se de una dintre cele două arme pe care le avea asupra sa.
Crima nu este doar un act izolat de violență extremă, ci punctul culminant al unui lanț de evenimente grave și semnalări repetate care au fost ignorate sau tratate superficial de autorități. Documentele și declarațiile obținute arată că Teodora a fost victima unor abuzuri sistematice, atât fizice, cât și psihologice, iar semnalele lansate de-a lungul anilor nu au dus la măsuri concrete.
Ce o obliga Robert Lupu pe Teodora Marcu să facă
În timpul relației cu Robert Lupu, tânăra ar fi fost forțată să lucreze într-un studio de videochat din Onești, sub supravegherea strictă a acestuia. Exploatarea sexuală era dublată de un control constant, exercitat prin metode psihologice și economice. Conform apropiaților, Teodora nu avea acces la banii câștigați și era ținută într-o stare de dependență totală față de partenerul abuziv.
În 2021, după ce a reușit să rupă relația cu Robert Lupu, comportamentul acestuia a devenit și mai agresiv. Teodora a început să fie urmărită, amenințată și hărțuită. În această perioadă, ea a depus mai multe plângeri penale, acuzându-l pe Lupu de furt calificat, violare de domiciliu și acces ilegal la conturi informatice.
Una dintre cele mai grave acuzații făcea referire la sustragerea unui calculator personal din apartamentul Teodorei. Din dispozitivul respectiv, agresorul ar fi accesat conturile sale informatice și ar fi retras ilegal o sumă de aproape 3.000 de dolari. Cu toate că plângerile au fost înregistrate, autoritățile nu au tratat cazul cu seriozitate.
Anchete clasate și lipsa acțiunii din partea procurorilor
Dosarele în care era implicat Robert Lupu au fost investigate, inițial, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău, iar ulterior de DIICOT Bacău. Cu toate acestea, soluțiile emise au fost cel mai adesea de clasare. Într-unul dintre cazuri, procurorii au justificat închiderea anchetei prin faptul că „prejudiciul nu justifica resursele necesare continuării urmăririi penale”.
Un alt motiv invocat de anchetatori a fost trecerea timpului și dificultatea în strângerea probelor. Practic, cazurile au fost abandonate în lipsa unei voințe reale de a le duce la capăt, iar acest lucru a permis escaladarea comportamentului agresiv al lui Robert Lupu.
În paralel, bărbatul figura deja în două dosare mai vechi de proxenetism, ambele închise din lipsă de probe. Se bănuia că acesta exploata sexual mai multe femei în cadrul unor rețele informale, dar anchetele nu au reușit să obțină mărturii concludente. Victimele nu au dorit să colaboreze, iar clienții implicați în rețele au refuzat orice dialog cu autoritățile.
Primul dosar de acest tip fusese deschis în 2012, iar un al doilea în 2019. În ambele situații, lipsa cooperării și lipsa de inițiativă din partea organelor de cercetare penală au dus la clasarea cazurilor.
Pe lângă cazurile de proxenetism, Robert Lupu avea și alte antecedente penale. În 2015, fusese vizat într-un dosar de furt din locuință, însă nu a fost pus sub acuzare. În 2005, a fost condamnat în Italia pentru tentativă de furt calificat, primind o pedeapsă cu suspendare. În 2018, fusese vizat de un dosar pentru obstrucționarea traficului rutier, deschis în orașul Onești.
