Georgescu Dragos
Declarațiile recente ale președintei Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Elena Costache, au provocat un val de reacții puternice în spațiul public și în rândul liderilor politici. Afirmația acesteia, potrivit căreia o pensie de 11.000 de lei este „prea mică” pentru un magistrat, a fost catalogată drept ruptă de realitățile economice ale României și a atras critici dure din partea reprezentanților Guvernului, în contextul în care premierul Ilie Bolojan a anunțat un nou pachet de reformă a pensiilor speciale.
Ce pensie ar urma să aibă un magistrat după reformele lui Ilie Bolojan
Noua formulă propusă de Guvern urmărește recalibrarea sistemului de pensii speciale și aducerea acestuia mai aproape de principiile contributivității, în condițiile în care, în prezent, pensia medie a unui magistrat este de aproximativ 25.000 de lei, în timp ce pensia medie a unui cetățean obișnuit nu depășește 2.800 de lei.
Reforma pensiilor speciale, în centrul unei dispute între Guvern și magistrați
Premierul Ilie Bolojan a lansat la finalul lunii iulie o propunere de reformă privind pensiile speciale, care vizează, în mod direct, pensiile de serviciu ale magistraților. În noua formulă de calcul, pensiile ar urma să se bazeze pe 70% din venitul net realizat în ultimii ani de activitate, nu pe 80% din ultimul venit brut, cum este în prezent.
Această schimbare ar duce la o scădere semnificativă a cuantumului pensiilor pentru magistrați. Conform estimărilor prezentate în analiza realizată de Antena 3 CNN, un judecător de Curte de Apel ar urma să primească o pensie de aproximativ 14.000 de lei. Pentru un judecător de Tribunal, pensia ar scădea la 12.564 de lei, iar pentru un magistrat de Judecătorie, la 11.310 lei.
Diferența față de pensiile actuale este substanțială. În prezent, media pensiilor în magistratură este de aproximativ 25.000 de lei, însă din această sumă doar 6.000 de lei provin efectiv din contribuțiile personale la sistemul public de pensii. Restul este acoperit din bugetul de stat, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului.
Declarațiile Elenei Costache inflamează spațiul public
Într-o declarație făcută la începutul lunii august, președinta CSM, Elena Costache, a susținut că suma de 11.000 de lei propusă ca pensie pentru magistrații de judecătorie este una prea mică. Potrivit acesteia, magistrații nu pot accepta pachetul de reformă propus de Guvern, întrucât nivelul pensiei nu reflectă volumul mare de muncă, complexitatea dosarelor și nivelul ridicat de stres cu care se confruntă aceștia.
Declarația a fost rapid preluată în spațiul public și a stârnit un val de nemulțumire, în special în rândul celor care se confruntă cu pensii de subzistență, în condițiile în care pensia medie în România este de aproximativ 2.800 de lei, de aproape nouă ori mai mică decât pensia unui magistrat.
În același timp, președinta CSM a invocat și faptul că schimbările privind vârsta de pensionare ar reprezenta o nedreptate față de specificul profesiei de magistrat. În propunerea guvernului, vârsta de pensionare ar urma să fie stabilită la 65 de ani pentru toți magistrații, eliminându-se posibilitatea ieșirii la pensie la vârste de 47 sau 49 de ani, așa cum se întâmplă în prezent în multe cazuri.
Reacțiile politice nu au întârziat să apară. Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a criticat în termeni duri afirmațiile Elenei Costache. Acesta a subliniat, într-o intervenție la Digi24, faptul că este inadmisibil ca un oficial de rang înalt să considere 11.000 de lei „o pensie mică”, în condițiile în care marea majoritate a românilor trăiesc cu mult mai puțin.
„Nu sunt de acord cu modul în care este total decuplată dânsa de realităţile României. Pare că nu înţelege cu câţi bani trăiesc oamenii. Ca idee, pensia în magistratură este undeva la 25.000 de lei, în sistemul militar este de aproximativ 5.300 de lei, iar în sistemul general de pensii undeva la 2.700 de lei. Cam aşa arată lucrurile”, a declarat ministrul Apărării.
Mai mult, Moșteanu a explicat că în sistemul militar, pensiile de serviciu sunt mult mai mici decât în magistratură, chiar dacă riscurile implicate în cariera militară sunt deosebit de mari. A oferit și exemple concrete de militari pensionați după 25-30 de ani de carieră care încasează lunar pensii de 4.000 – 5.000 de lei.
Întâlniri la Cotroceni pentru reformă: negocieri tensionate
În cursul acestei săptămâni este programată o nouă întâlnire la Palatul Cotroceni între președintele României, Nicușor Dan, premierul Ilie Bolojan, reprezentanții magistraților și ministrul Justiției, Radu Marinescu. Tema principală: reforma pensiilor speciale și găsirea unei formule agreate de toate părțile implicate.
Este a doua întâlnire de acest tip într-un interval scurt, după ce prima rundă de negocieri s-a încheiat fără un acord. Surse apropiate discuțiilor susțin că cele mai mari neînțelegeri se referă la vârsta de pensionare și la procentul aplicat în formula de calcul.
Magistrații susțin că vârsta de 65 de ani este prea mare, invocând specificul muncii din instanțe, nivelul ridicat de stres și necesitatea menținerii unor excepții în lege. Aceștia spun că o parte importantă din personalul din instanțe se pensionează devreme tocmai pentru a evita uzura fizică și psihică adusă de un sistem suprasolicitat.
De cealaltă parte, Guvernul este ferm în privința necesității unui cadru unitar de pensionare. Premierul Ilie Bolojan a declarat în mai multe rânduri că sistemul nu mai poate susține pensii speciale disproporționat de mari, în raport cu contribuțiile reale și cu pensiile celor care au muncit în domenii precum învățământ, sănătate sau armată.
