Vanatoru Andreea
Anul 2026 marchează un punct important pentru militarii români, atât pentru cei aflați încă în activitate, cât și pentru cei care se pregătesc să treacă în rezervă. Modificările succesive ale legislației, corelate cu actualizările salariale și cu ajustarea criteriilor de calcul, au schimbat considerabil perspectiva financiară a pensionării în sistemul de apărare, ordine publică și siguranță națională. În acest context, pensia militară rămâne una dintre cele mai stabile și previzibile forme de venit post-carieră din sectorul public.
Spre deosebire de pensia din sistemul public, care se bazează pe punctajul acumulat pe parcursul întregii vieți profesionale, pensia militară este o pensie de serviciu. Aceasta se calculează în raport cu veniturile brute realizate în ultimii ani de activitate, conform prevederilor Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, în forma aplicabilă în 2026.
Care este vârsta de pensionare pentru militari
În 2026, vârsta standard de pensionare pentru cadrele militare este stabilită la 60 de ani. Totuși, legea permite ieșirea la pensie înainte de atingerea acestui prag, în anumite condiții bine definite.
Militarii care au realizat o vechime totală de cel puțin 25 de ani pot solicita pensionarea indiferent de vârstă, dacă îndeplinesc criteriile legale. Pentru deschiderea dreptului la pensie militară de stat este necesară o vechime minimă de 20 de ani, dintre care cel puțin 10 ani trebuie să fie efectuați efectiv în serviciul militar. Perioadele asimilate sau cele lucrate în alte sisteme pot completa stagiul total, dar nu pot substitui integral anii de activitate militară propriu-zisă.
Ce pensie poate primi un fost ofițer
Nivelul pensiei diferă semnificativ în funcție de grad, funcție, vechime și sporurile permanente obținute de-a lungul carierei. Un ofițer superior, precum un locotenent-colonel sau colonel, cu peste 30 de ani de serviciu și experiență în funcții de comandă sau conducere, poate ajunge în 2026 la o pensie netă cuprinsă între 8.500 și 12.000 de lei, existând și situații în care suma depășește acest nivel, în funcție de baza de calcul și de plafonarea aplicată.
În cazul subofițerilor cu vechime aproape completă, mai ales al celor care au activat în condiții speciale sau deosebite, pensiile estimate pentru 2026 se situează între 4.500 și 6.200 de lei net. Diferențele apar în funcție de unitatea în care au activat, de funcțiile îndeplinite și de sporurile permanente incluse în calcul.
Maistrii militari, recunoscuți ca specialiști tehnici ai sistemului, se află într-o zonă intermediară. Pentru un maistru militar clasa I, cu vechime completă și sporuri specifice, pensia poate varia între 5.000 și 6.800 de lei net.
Cum se stabilește pensia militară
Baza de calcul a pensiei este reprezentată de media soldelor brute aferente unei perioade de șase luni consecutive, alese din ultimii cinci ani de activitate. Această medie include mai multe elemente esențiale:
- solda de funcție;
- solda de grad, actualizată la nivelul anului 2026;
- gradațiile corespunzătoare vechimii;
- sporurile permanente acordate pentru condiții de muncă sau specificul activității.
Pensia militară pornește de la 65% din baza de calcul, iar pentru fiecare an de vechime realizat peste stagiul minim se adaugă procente suplimentare. Procentul total nu poate depăși însă 85% din baza de calcul. În paralel, se aplică plafonarea legală, care prevede că pensia netă nu poate fi mai mare decât media veniturilor nete luate în calcul.
Un rol important îl au perioadele lucrate în condiții speciale sau deosebite, precum misiunile în teatrele de operații, activitățile desfășurate în zone cu risc ridicat sau în structuri operative. Acestea pot conduce atât la majorarea procentului de calcul al pensiei, cât și la reducerea vârstei de pensionare, oferind un avantaj semnificativ militarilor care au activat în astfel de condiții.
Ce se întâmplă cu vârsta de pensionare din 2026
Într-o intervenție în direct la Digi24, premierul a subliniat că vârsta de pensionare ar trebui să crească în toate domeniile de activitate, atrăgând atenția asupra existenței unor inechități sociale evidente. El a menționat în mod special sectoare precum Justiția și Ministerul Afacerilor Interne, unde, în prezent, angajații se pot pensiona la vârste considerabil mai mici comparativ cu alte categorii de salariați.
„Trebuie să creștem vârsta de pensionare în toate domeniile, în așa fel încât cei care se pensionează să se pensioneze cât mai aproape de 65 de ani. Asta e valabil și pentru celelalte sisteme care se pensionează anticipat”, a declarat Ilie Bolojan, la DIGI24. Pentru a-și susține punctul de vedere, Ilie Bolojan a oferit exemplul din zona Internelor, arătând că un polițist criminalist sau un ofițer de poliție judiciară atinge, de regulă, apogeul experienței profesionale în jurul vârstei de 50 de ani.
foto: arhivă
