Redactia
Dobrogea este un tărâm atât de vechi încât, de fiecare dată când îl vizitezi, se pare că încă mai există ceva nedescoperit. Mănăstirile din regiune, cum ar fi Mănăstirea Sfântul Apostol Andrei și Mănăstirea Dervent, atrag mulți turiști în fiecare an. De altfel, mai sunt multe altele de vizitat în zona Dobrogei, iată locurile pe care nu trebuie să le ratezi.
Dobrogea, un tărâm de legendă
În regiunea Dobrogea se află Delta Dunării, o rezervație naturală de 2.200 de mile pătrate desemnată de UNESCO drept „Rezervație a Biosferei”; orașul port antic Constanța și stațiunile balneare care se întind de-a lungul celor 152 de mile de coastă românească a Mării Negre. Din orașul-port Tulcea, croazierele de o zi pe căile navigabile ale Deltei oferă călătorilor o imagine a faunei sălbatice abundente și a satelor tradiționale de pescari. Insulele plutitoare de stuf, dunele de nisip și căile navigabile oferă adăpost pentru peste 300 de specii de păsări, nenumărați pești și 1.150 de specii de plante.
Lacul Iacobdeal
Lacul Iacobdeal este situat la poalele Munților Măcin, în apropierea satului Turcoaia și se spune că este unic în România. Oamenii spun că lacul Iacobdeal este unic prin modul în care s-a format. În zonă, există o carieră din care s-a extras granit cu ajutorul dinamitei, până când un izvor subteran s-a umplut și a acoperit toate galeriile, creând lacul care se numește Iacobdeal, cu o adâncime de peste 20 de metri. Ciudat este faptul că în jur nu există apă curentă care să alimenteze lacul. Malurile lacului Iacobdeal sunt făcute din granit sau pietriș, amestecate cu pământ.
Cheile Dobrogei
Defileul Dobrogei reprezintă un canion calcaros, care s-a născut din perioada jurasică, este impresionant, dar nu foarte lung. Accesul se face prin Cernavoda – Satu Nou – Cuza Vodă – Mihail Kogălniceanu – Târgșor – Cheia. Rezervația, întinsă pe mai bine de 200 de hectare, cuprinde recife de corali străvechi din Marele Tetis și specii fosile perfect conservate în rocile calcaroase, unice în țară.
Defileele sunt spectaculoase în orice anotimp, deși în timpul verii calcarul alb oferă imagini de vis, contrastante, alături de vegetația verde. Este și perioada în care Cheile Dobrogei este vizitată de foarte mulți turiști și localnici, care ies la picnic.
Ce ați putea vedea aici? Pe lângă peisajele frumoase, există numeroase peșteri săpate în stâncile calcaroase, care adăpostesc diferite specii de plante și adevărate comori arheologice. Peștera Liliecilor și Peștera lui Adam sunt două dintre cele mai vizitate obiective turistice de acest tip.
Dacă ați vizitat Cheile Bicazului sau Cheile Dâmbovicioarei, de exemplu, nu vă așteptați să găsiți ceva similar în această regiune. Cheile Dobrogei nu sunt atât de înalte, având până la 40 de metri altitudine, și nu sunt la fel de ascuțite. Dar au forme ciudate, care îți antrenează imaginația și te fac să le numești în funcție de ceea ce vezi. Așa veți întâlni în Cheile Dobrogei „Chipul”, care este o stâncă sculptată în timp sub forma unui chip uman.
Sfinxul din Dobrogea
Sfinxul Dobrogei se află în Munții Măcin, care sunt cei mai vechi munți din România, fiind localizați în nordul Dobrogei. Pentru a ajunge la Sfinxul din Dobrogea, trebuie să urmați traseul din Vârful Pricopanului. Sfinxul din Dobrogea nu este singura atracție din Rezervația Naturală Munții Măcinului. În această zonă, există roci vechi de sute de milioane de ani.
Indiferent de traseul pe care îl urmați, ochii vă vor fi fermecați de peisaje aride, de stânci plate, păduri mediteraneene, păduri de stepă, unde crește bujorul dobrogean, păduri de fag, canioane săpate de râuri, pajiști cu diverse flori.
Munții Măcinului
Munții Măcinului alcătuiesc cu adevărat un peisaj unic în România, de care se bucură atât turiștii români, cât și cei străini. Rezervația naturală Munții Măcin are nouă trasee turistice.
Traseul de la Vârful Pricopanului are o lungime de 6 kilometri și are următorul traseu: Macin – Regia Tutunului – Vârful Sulucu Mare – Piatra Răioasa – Șaua Șerparu – Vârful Caramalău- Fantana de Leac – Macin.
Traseul de la Vârful Pricopanului poartă pașii vizitatorului, printre formațiuni geologice spectaculoase care au o vechime de peste două sute de milioane de ani. Masivul Pricopanului este cea mai spectaculoasă creastă din zona parcului, un loc în care pot fi admirate formațiuni granitice substanțiale, roci semețe și panorame vaste.
De asemenea, în această zonă se pot admira clopoțelul dobrogean, garofița pitică și merinana, care sunt plante rare, de importanță internațională.
Peștera Casian
O altă atracție turistică care merită vizitată în Dobrogea este Peștera Casian, situată în inima Defileului Dobrogei. Pentru a ajunge la Peste Casian, trebuie să urmați următorul traseu: din Târgșor, chiar înainte de a intra în oraș, traversați linia de cale ferată și urmați indicatoarele care vă conduc spre Mănăstirea Sfântul Ioan Casian.
Peștera este puțin adâncă, arată mai degrabă ca o grotă, dar este veche și unică, la fel ca și peisajul din jur. Și aici veți întâlni munții de corali care vă amintesc că, odată, în locul în care vă aflați, nu exista nimic altceva decât excepțional. Peștera a fost locuită în secolul al IV-lea de părintele Ioan Casian, unul dintre fondatorii monahismului, care dorea să ducă o viață ascetică.
Cetatea Enisala
Cetatea Enisala se mai numește și Heracleea și se află pe malul lacului Razim. Enisala este ultima cetate genoveză, ale cărei ziduri poartă în ele o istorie veche de secole. A fost construită de negustorii genovezi pe malul lacului Razim, lângă Babadag, în scopuri militare, pentru a apăra centrul Dobrogei. Vechea cetate Yeni Sale, construită în timpul Evului Mediu timpuriu, uimește astăzi prin frumusețea sa.
