Ion Iliescu, fost președinte al României și una dintre cele mai controversate, dar și longevive figuri politice ale perioadei post-decembriste, s-a stins din viață la 95 de ani, lăsând în urmă nu doar o moștenire politică profund discutată, ci și o viață personală atent construită și gestionată. De-a lungul decadelor, mulți s-au întrebat cum a reușit să își păstreze sănătatea și vitalitatea la o vârstă atât de înaintată, în ciuda presiunii imense a funcțiilor pe care le-a ocupat și a nenumăratelor episoade tensionate care i-au marcat cariera.
Ce regim ținea Ion Iliescu de a trăit 95 de ani. Mâncarea preferată a fostului președinte
Pe parcursul timpului, Ion Iliescu a vorbit rar, dar sincer, despre alegerile care i-au influențat stilul de viață. A mărturisit ce reguli a urmat în fiecare zi, ce alimente consuma și care era atitudinea sa față de stres, boală și bătrânețe. Într-un interviu acordat la aniversarea vârstei de 93 de ani, dar și în apariții publice anterioare, fostul șef de stat a explicat, pe scurt, ce l-a ajutat să rămână activ și lucid până la vârsta la care mulți dintre contemporanii săi își pierduseră complet autonomia fizică și cognitivă.
Una dintre regulile de bază pe care Ion Iliescu le-a urmat toată viața a fost evitarea exceselor. Fostul președinte spunea adesea că moderația este cheia unei vieți lungi și echilibrate. Nu era adeptul restricțiilor drastice, dar evita sistematic obiceiurile nocive: nu consuma alcool în exces, nu fuma și evita mesele copioase.
Într-un interviu acordat publicației Click! cu ocazia împlinirii a 93 de ani, Ion Iliescu afirma că evitarea exceselor și păstrarea unei atitudini pozitive au fost decisive în longevitatea sa.
„Fiecare își trăiește viața cum înțelege mai bine, dar este indicat să eviți excesele de orice fel și să ai puterea să treci peste greutăți cu zâmbetul pe buze. Aceste două elemente cred că m-au ajutat pe mine să ajung astăzi să aniversez cea de-a 93-a zi de naștere”, spunea Iliescu.
Această filosofie personală a fost aplicată consecvent, atât în viața privată, cât și în cariera politică. Așa se explică și faptul că, deși a traversat decenii întregi de activitate publică intensă, cu scandaluri, presiuni mediatice și confruntări, rareori a fost văzut epuizat, abătut sau agresiv. Un autocontrol cultivat constant și o disciplină personală riguroasă l-au ajutat să depășească atât provocările funcției prezidențiale, cât și dificultățile legate de vârstă și sănătate.
Un alt element esențial care a contribuit la starea de sănătate a lui Ion Iliescu a fost regimul alimentar pe care l-a urmat cu strictețe în ultimele două decenii. Potrivit nutriționistului Ioan Pop Blaga, fostul președinte a urmat un program nutrițional bazat pe principiile alimentației asistate biochimic, un sistem care separă consumul de proteine, glucide și lipide, evitând astfel suprasolicitarea metabolică a organismului.
Acest regim, numit și alimentație disociată aprofundată, presupune ca grupele principale de macronutrienți să nu fie combinate în cadrul aceleiași mese. În mod concret, în cadrul unei zile, se consumau separat alimente cu proteine (carne slabă, ouă, pește), glucide (pâine integrală, legume bogate în amidon) și lipide (uleiuri vegetale, semințe, avocado).
„Nu văd o altă alimentație decât cea asistată biochimic, prin care proteinele, glucidele și lipidele se consumă separat, nu împreună, care să pună pe picioare un om cu afecțiuni cardiace majore, într-un timp atât de scurt”, declara nutriționistul Ioan Pop Blaga, referindu-se la fostul președinte și la problemele sale de sănătate din trecut.
Această abordare, susținea specialistul, a permis lui Iliescu nu doar să își reducă semnificativ riscurile cardiovasculare, ci și să își îmbunătățească funcțiile digestive și să reducă dependența de tratamente medicamentoase.
Alimentație simplă, dar atent aleasă
Ion Iliescu nu era un om gurmand, dar nici nu refuza plăcerile culinare. Mărturisea, într-unul dintre ultimele sale interviuri, că prefera mâncărurile simple, gătite acasă, fără ingrediente sofisticate. Consuma zilnic legume proaspete, ciorbe ușoare, pește și carne slabă. Evita prăjelile, grăsimile animale și deserturile concentrate. Consuma rar dulciuri, iar atunci când o făcea, prefera preparatele tradiționale, precum plăcintele cu mere sau gogoșile făcute în casă, dar în cantități foarte mici.
De asemenea, Ion Iliescu obișnuia să bea multă apă și ceaiuri din plante. Cafeaua era consumată dimineața, în cantitate moderată. Nu era dependent de cofeină și evita energizantele sau băuturile carbogazoase. În unele ocazii, recunoștea că aprecia un pahar de vin roșu sec, dar întotdeauna în cadrul unei mese și niciodată în exces.
Într-una dintre cele mai recente apariții publice, într-un episod al podcastului „Avangarda”, realizat cu doar câteva zile înainte de internarea sa, Ion Iliescu a vorbit, cu o sinceritate rar întâlnită, despre una dintre mâncărurile sale preferate: crapul la carton. Cu zâmbetul pe buze, a mărturisit că, deși i-a plăcut foarte mult acest preparat, nu a încercat niciodată să îl gătească singur.
„Crapul la carton este una dintre mâncărurile mele preferate. Îmi pare rău că nu am încercat să îl pregătesc acasă. În puținele ocazii în care am intrat în bucătărie, recunosc, nu am avut prea mult talent”, spunea fostul președinte cu o sinceritate relaxată.
Această mărturisire a umanizat și mai mult imaginea lui Ion Iliescu, deseori percepută ca fiind sobră și distantă. Vorbind despre preferințele culinare, acesta a arătat că, dincolo de funcțiile înalte, era un om simplu, cu gusturi clasice și obiceiuri ancorate în realitățile generației sale.
O disciplină cotidiană riguroasă
Dincolo de regimul alimentar, longevitatea lui Ion Iliescu s-a datorat și unui program zilnic extrem de organizat. Se trezea devreme, își începea ziua cu lectură și era pasionat de știrile internaționale. Chiar și după ce s-a retras din viața publică, a continuat să fie un cititor avid, urmărind zilnic presa scrisă și electronică. Îi plăcea să fie informat și nu renunțase niciodată la rutina sa de dimineață.
Mersul pe jos era una dintre activitățile pe care le considera esențiale pentru menținerea tonusului. Când sănătatea i-a permis, prefera plimbările în aer liber în grădina vilei sale din Primăverii. Atunci când vremea nu era prietenoasă, făcea mișcare în interior, iar în ultimii ani folosea un aparat simplu de pedalare pentru menținerea mobilității.
Somnul era, de asemenea, o componentă respectată a disciplinei zilnice. Dormea între șapte și opt ore pe noapte și evita orele târzii. Nu a fost niciodată un fan al programului prelungit, preferând o viață ordonată, fără excese nocturne sau mese târzii.
Ion Iliescu nu s-a plâns niciodată public de starea sa de sănătate. A fost diagnosticat, de-a lungul vieții, cu diverse afecțiuni – inclusiv cardiovasculare – dar a evitat dramatizările și expunerea suferinței în spațiul public. Credea în discreția personală și în demnitatea cu care trebuie întâmpinate greutățile, inclusiv cele legate de bătrânețe.
În interviurile acordate în ultimii ani, repeta adesea că vârsta este o realitate care trebuie acceptată cu luciditate. „Viața merge înainte. Fiecare etapă vine cu provocările ei. Nu trebuie să ne lamentăm, ci să ne adaptăm”, afirma într-un dialog televizat din 2019.
Această filozofie a acceptării a fost poate cel mai important ingredient al longevității sale. Nu s-a lăsat definit de vârstă, nu a căutat intervenții miraculoase și nu a făcut din sănătate o obsesie. A trăit simplu, echilibrat și cu o doză de optimism care, potrivit specialiștilor, este una dintre cele mai eficiente „rețete” pentru o viață lungă.
Deși a fost permanent asociat cu momentele-cheie ale tranziției postcomuniste, longevitatea lui Ion Iliescu este astăzi analizată nu doar din perspectiva unei cariere politice, ci și ca exemplu de viață personală disciplinată. Alimentația sănătoasă, programul bine stabilit, evitarea stresului inutil, plăcerea pentru lectură și atitudinea pozitivă au fost, în fond, secretele sale.
Ion Iliescu s-a stins la 95 de ani, dar a rămas lucid și activ până aproape de ultimele zile. A traversat un secol de istorie, dar a trăit fiecare etapă cu calm și echilibru. Și, dincolo de controversele politice, rămâne o lecție vie despre cum moderația, bunul-simț și grija față de propriul corp pot influența decisiv calitatea și durata vieții.






















