Cristina Cohuț
Chipsurile sunt o gustare preferată de milioane de români, disponibile în aproape fiecare supermarket. În ciuda popularității lor, foarte puțini dintre cei care le cumpără citesc eticheta și, astfel, nu știu ce conțin, de fapt, aceste produse. Mulți consideră că chipsurile sunt făcute din cartofi, dar realitatea este cu totul diferită. Aceste snack-uri sunt pline de chimicale, aditivi și substanțe care pot crea dependență, fără ca majoritatea consumatorilor să fie conștienți de acest lucru.
Ingrediente ascunse în chipsuri
În cadrul emisiunii sale de pe YouTube, Dragoș Pătraru a prezentat o analiză detaliată a șapte sortimente de chipsuri cu sare, disponibile în supermarketurile din România. Conform acestuia, chipsurile din comerț conțin o combinație de ingrediente care nu au nimic de-a face cu cartofii proaspeți. Printre aceste ingrediente se numără grăsimi nesănătoase, zahăr, acid citric, acid lactic și monoglutamat de sodiu – un potențiator de gust folosit pentru a intensifica savoarea.
Unul dintre cele mai consumate branduri de chipsuri din România, Lay’s, care se vinde în cantități mari în supermarketuri, conține doar 68% fulgi de cartofi, restul fiind compus din amidon, ulei de rapiță, sare de mare, arome, lecitina și mono- și digliceride ale acizilor grași. Chiar dacă eticheta sugerează prezența cartofilor, aceștia sunt doar un ingredient minor, iar restul produsului constă în aditivi și substanțe care nu contribuie la aportul de nutrienți.
Aceste chipsuri mai conțin și dextroză (un tip de zahăr), acid citric, care este folosit pentru a regla aciditatea produsului, și arome artificiale. Aceste ingrediente sunt adăugate pentru a îmbunătăți gustul, textura și durabilitatea produsului, dar majoritatea consumatorilor nu sunt conștienți de prezența lor.
Riscurile consumului excesiv de chipsuri
Pe lângă faptul că chipsurile nu sunt făcute din cartofi proaspeți, există și alte riscuri asociate consumului excesiv al acestora. Unul dintre cele mai importante este impactul asupra sănătății. Consumul frecvent de chipsuri poate duce la probleme grave, precum obezitatea, hipertensiunea arterială și boli cardiovasculare, din cauza conținutului ridicat de grăsimi trans, sare și zahăr.
În plus, aditivii chimici și potențiatorii de gust folosiți în producția acestor chipsuri pot afecta sănătatea pe termen lung. De exemplu, monoglutamatul de sodiu este un ingredient care poate cauza reacții adverse la unele persoane, cum ar fi dureri de cap sau greață, iar consumul excesiv de sare poate duce la probleme renale și hipertensiune arterială.
Mai mult, ingredientele precum lecitina și mono- și digliceridele acizilor grași, care sunt folosite pentru a menține stabilitatea produsului, pot avea un impact negativ asupra metabolismului și sănătății digestive.
Cum ajung chipsurile să creeze dependență?
Un alt detaliu important despre chipsuri este faptul că ele pot crea dependență, un fenomen studiat de industria alimentară pentru a menține consumatorii într-o stare de poftă constantă. Dragoș Pătraru a explicat că dependența de chipsuri are legătură cu senzația de crocant și cu sunetul pe care îl fac în momentul în care sunt mestecate.
Potrivit unui studiu, acel „sunet perfect de rupere” este crucial pentru satisfacția pe care o simte consumatorul și poate contribui la formarea unei dependențe psihologice față de acest produs.
„S-au studiat chiar și punctele de rupere ideale pentru chipsuri, astfel încât să oferim consumatorilor senzația perfectă de crocant. Practic, aceștia sunt tratați ca niște șoricei de laborator, iar producătorii au calculat fiecare detaliu pentru a crea dependență”, a spus Dragoș Pătraru, potrivit FANATIK.
Acest tip de marketing și cercetare este menit să atragă consumatorii și să îi facă să consume chipsuri din ce în ce mai des. În plus, produsele sunt promovate intens prin reclame și campanii de marketing, care le fac să pară mai atractive decât sunt, ascunzând adevărul despre ingredientele lor.
Impactul asupra sănătății publice
Dragoș Pătraru a adus în discuție și faptul că industria alimentară trebuie să fie reglementată mai strict, iar produsele precum chipsurile ar trebui să fie mai clar etichetate, astfel încât consumatorii să fie pe deplin informați despre ce conțin.
„Mi-am dat seama că nu poftesc la chipsuri, iar acest lucru s-a întâmplat după ce am aflat ce conțin. Peste zece ani nu am mai simțit niciun impuls de a le cumpăra. Ar trebui să schimbăm ceva în industria alimentară”, a adăugat acesta.
De asemenea, Pătraru sugerează că ar trebui să se ia măsuri pentru a limita accesul publicului la astfel de produse care, deși sunt foarte populare, sunt extrem de dăunătoare pentru sănătate, în special dacă sunt consumate frecvent.
Chipsurile, deși sunt o gustare rapidă și aparent inofensivă, conțin o mulțime de substanțe chimice, aditivi și potențiatori de gust care nu doar că nu sunt sănătoase, dar pot crea dependență și pot avea efecte negative asupra sănătății pe termen lung. Citirea etichetelor ar trebui să devină un obicei esențial pentru consumatori, iar industria alimentară ar trebui să fie mai transparentă și responsabilă în promovarea produselor sale.
