Laciu Andreea
Sfântul Ilie Tesviteanul, prăznuit pe 20 iulie, este unul dintre cei mai respectați sfinți ai calendarului ortodox. Considerat stăpânul fulgerelor și al ploilor, ocrotitorul recoltelor, dar și aducătorul pedepsei divine asupra celor răi, Sfântul Ilie este onorat printr-o serie de tradiții și obiceiuri transmise din generație în generație.
Pe lângă participarea la slujbele religioase, credincioșii obișnuiesc să dea de pomană în această zi, în amintirea celor adormiți și ca semn de binecuvântare pentru cei vii. Dar ce se dă, mai exact, de pomană de Sfântul Ilie?
Semnificația pomenilor de Sfântul Ilie
În tradiția ortodoxă, pomana este un gest de milostenie și iubire creștină, făcut în numele celor adormiți. În ziua de Sfântul Ilie, aceste daruri capătă o semnificație dublă: pe de-o parte, sunt un mijloc de pomenire și de rugăciune pentru sufletele celor trecuți în veșnicie, iar pe de altă parte, ele reflectă speranța în protecția cerească a sfântului și binecuvântarea adusă asupra gospodăriei, a recoltelor și a vieții de zi cu zi.
Ce se oferă de pomană de Sfântul Ilie
Tradițiile variază de la o regiune la alta, însă există câteva elemente comune în ceea ce privește pomana de Sfântul Ilie:
1. Mere, mai ales mere verzi sau mere de vară
În credința populară, Sfântul Ilie „lovește merele să se coacă”, motiv pentru care se obișnuiește ca în această zi să se culeagă primele mere și să fie date de pomană. Ele sunt considerate binecuvântate și se dau în special copiilor și persoanelor nevoiașe.
2. Mierea de albine și faguri
Sfântul Ilie este considerat și protectorul apicultorilor. În multe zone, pe 20 iulie se face „recolta stupilor” – prima extracție a mierii din an. Din acest motiv, credincioșii duc la biserică miere și faguri pentru a fi sfințite, apoi le dau de pomană. Mierea are un caracter sacru în această zi, simbolizând dulceața și harul lui Dumnezeu.
3. Colivă, colaci și vin
Ca la toate pomenile ortodoxe, coliva este un element central. Ea simbolizează trupul omenesc și Învierea. Colacii rotunzi, care se dau de obicei împreună cu un pahar de vin, întregesc pomana și sunt împărțiți atât rudelor, cât și vecinilor sau săracilor.
4. Mâncăruri gătite
În unele gospodării se pregătesc bucate tradiționale – sarmale, tocană, pui la cuptor, plăcinte sau ciorbă – care se împart vecinilor sau celor în nevoi. Este important ca mâncarea să fie oferită cu suflet curat și din dorința sinceră de a face bine.
5. Veselă sau haine
Se obișnuiește ca pomana să fie completată cu obiecte utile: farfurii, linguri, căni sau piese de îmbrăcăminte. Adesea, mâncarea este oferită în vase noi, care rămân la cel care primește darul. Astfel, gestul devine o dublă binefacere: hrană pentru trup și obiecte necesare pentru viața de zi cu zi.
Rugăciune și suflet curat – esența milosteniei
Mai important decât ceea ce se oferă este cum se oferă. Pomana de Sfântul Ilie trebuie făcută cu inimă deschisă, din iubire față de Dumnezeu și aproapele. Mulți credincioși rostesc rugăciuni pentru cei dragi plecați dintre noi, iar la finalul mesei de pomenire se citește pomelnicul cu numele acestora.
Tradiții populare legate de Sfântul Ilie și pomana
-
Se spune că dacă plouă de Sfântul Ilie, recolta va fi bogată, iar pomana este cu atât mai bine primită.
-
În multe sate, gospodarii evită munca în această zi, considerând că Sfântul Ilie se mânie pe cei care lucrează și poate trimite trăsnete.
-
De asemenea, în unele zone se organizează târguri și iarmaroace, cunoscute sub numele de „Târgul de Sfântul Ilie”, unde se fac schimburi de produse și se dăruiesc bunuri celor mai sărmani.
Sărbătoarea Sfântului Ilie este un prilej de reculegere, de rugăciune și de fapte bune. Pomana oferită în această zi are o puternică valoare spirituală și comunitară. Indiferent dacă se dau mere, miere, colaci sau haine, totul trebuie făcut cu smerenie și dragoste. Astfel, nu doar cei adormiți se bucură de pomenire, ci și cei vii se împărtășesc de binecuvântarea sfântului proroc și de roadele unei credințe lucrătoare.
Sursă foto: Canva PRO
