Loredana Ionescu
Cu o dinamică europeană marcată de creșteri semnificative ale prețurilor la energie, de 25-30%, guvernul român, prin vocea ministrului Energiei, Sebastian Burduja, aduce în atenție un viitor plin de provocări, dar și de soluții adaptative pentru cetățenii români. Contextul actual este definit de incertitudini, dar și de măsuri concrete care vizează protecția socială și economică a consumatorilor vulnerabili.
Ce se întâmplă cu facturile la energie după 1 iulie
Recent, în plenul Senatului, ministrul Sebastian Burduja a detaliat planurile și măsurile guvernamentale ca răspuns la creșterea continuă a prețurilor la energie la nivel continental. Aceasta dinamică economică impune reconsiderarea strategiilor de protecție a consumatorilor. În acest sens, ministerul a prelungit schema de plafonare și compensare a costurilor energiei electrice până la 1 iulie, urmând ca până la acea dată să fie dezvoltat un mecanism de ajutorare prin voucher sau card de energie pentru cei mai afectați români.
„La energie electrică, piaţa este într-o altă dinamică. La nivel european, preţurile au crescut destul de mult, 25 – 30%, de aceea am şi luat măsura prelungirii schemei de plafonare – compensare (n.r. până la 1 iulie a.c.). Se pot întâmpla multe până în 1 iulie, suntem pregătiţi pe diverse scenarii.
Scenariul de bază pe care mergem acum este să îi protejăm pe românii care au cu adevărat nevoie de sprijinul statului printr-un mecanism de tip voucher sau card pentru energie. Prin Ordonanţa 6, cea care a prelungit aceste scheme, Ministerul Muncii şi-a asumat ca, până la 15 iunie, să vină cu această propunere de mecanism şi, practic, să avem o protecţie care cei cu adevărat au o greutate pentru plata facturilor”, a precizat Burduja.
Navigarea pe piața de energie
Ministrul energiei a îndemnat cetățenii să fie proactivi în gestionarea situației, accesând site-ul Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE) pentru a alege cele mai competitive oferte de furnizare de energie.
„Nu se susţine scenariul acesta al exploziei (…). Pentru românii care au un consum de peste 300 de kW pe lună, cel mai probabil preţurile vor scădea. Sunt români în mediul urban care au consum mai mare, familie mai numeroasă şi sunt la 1,3 lei kWh, există oferte mai mici pe piaţă în momentul ăsta şi după perioada după 1 iulie. E important ca românii să intre pe site-ul ANRE şi să-şi aleagă oferte de furnizare competitivă, foarte bună, cea care le convine cel mai mult. Cu cât mai din timp, cu atât mai bine.
Dar mesajul cel mai important e pentru românii care sunt în nevoie, cei care sunt în sărăcie energetică, cei vulnerabili, cei care au poate un aparat medical acasă şi au un consum mare de energie electrică. Pe ei, statul îi va proteja în continuare printr-un mecanism dedicat şi cred că aşa este cel mai corect, ca sprijinul statului să meargă cu prioritate către românii care au cea mai nevoie”, a transmis Burduja.
Investiții în capacitatea de producție
În cadrul strategiei de termen lung, România își propune să-și mărească autonomia în ceea ce privește producția de energie.
„Asta înseamnă să nu mai depindem de alţii, să nu mai apelăm la importuri atunci când este secetă, nu bate vântul şi asta va asigura un preţ mult mai bun în facturi. De aceea, am lansat cel mai important program de investiţii în sectorul energetic după Revoluţie. Sunt 14 miliarde de euro doar fonduri nerambursabile, uitaţi-vă pe cifre, roadele deja încep să se vadă. Anul trecut, 1.251 de megawaţi noi în sistem, înseamnă cât opt ani la un loc înainte.
Anul acesta ne dorim să dublăm această performanţă şi o să vedeţi un trend ascendent şi în anii următori. E adevărat că lucrurile nu o să se simtă de azi pe mâine, dar mesajul important şi pentru români şi pentru mediul economic este că nu departe de ziua de astăzi ţara asta va fi un mare producător de energie şi trebuie să avem încredere că aceste investiţii la care lucrăm, multe dintre ele sunt în şantier, se vor termina şi asta va însemna pentru toţi o piaţă mai bună”, a detaliat Burduja.
Această inițiativă vine ca răspuns la nevoia de a reduce dependența de importuri și de a stabiliza prețurile pe termen lung, contribuind astfel la un mediu economic mai stabil și predictibil.
Situația gazului în România
În contextul gazelor naturale, ministrul a transmis un mesaj de stabilitate:
„În acest moment, schema de compensare – plafonare a fost prelungită de la 1 aprilie până la 1 iulie, pentru energie electrică şi până la 1 aprilie, anul viitor, pentru gaz.
La gaz nu avem emoţii, pentru că, având în vedere modul în care este structurată schema, cu o plafonare de la producător, pe tot lanţul până la clientul final, nu ne aşteptăm nici la sume pentru compensare, nici modificări în facturi, deci România va avea în continuare, cred, al patrulea cel mai ieftin gaz din UE”, a conchis Burduja.
Acest fapt demonstrează capacitatea României de a gestiona eficient resursele energetice și de a asigura un cadru economic favorabil cetățenilor săi.
În timp ce prețurile la energie continuă să crească la nivel global, măsurile adoptate de România arată o grijă constantă pentru cei mai vulnerabili dintre cetățeni, dar și o viziune clară pentru independența energetică. Investițiile în capacitatea de producție și mecanismele de sprijin direct, cum ar fi voucherele pentru energie, sunt pași concreți către o Românie mai rezilientă și mai puțin dependentă de fluctuațiile externe. Cu toate acestea, impactul acestor inițiative va trebui monitorizat îndeaproape pentru a asigura că beneficiază efectiv toate segmentele societății românești.
Sursa foto: Arhivă
