Nicolescu Daniela
Puține preparate românești au reușit să reziste decadelor și să-și păstreze locul de cinste la mesele de sărbătoare precum salata de boeuf. De la mesele elegante ale epocii interbelice până la mesele festive de Crăciun și Paște din zilele noastre, acest preparat rafinat continuă să unească generațiile în jurul gustului și al tradiției.
Prima rețetă românească publicată oficial datează din anul 1934, fiind inclusă în volumul „Bucătăria gospodinei române” semnat de Elena Constantinescu — una dintre cele mai respectate autoare de cărți culinare ale vremii. Rețeta sa a devenit o adevărată lecție de echilibru și simplitate, reflectând arta culinară a gospodinelor de odinioară, pentru care calitatea ingredientelor și bunul gust contau mai mult decât aspectul sofisticat al preparatelor.
Rețeta originală din 1934 – un exemplu de rafinament interbelic
În cartea sa, Elena Constantinescu descrie pas cu pas modul de preparare al salatei de boeuf, folosind limbajul simplu și elegant al epocii:
„Se tae carnea de pasare, se spala bine, se fierbe impreuna cu zarzavat de supa, iar cand carnea este aproape fiarta se pun si 8-10 cartofi intregi curatati. Dupa ce au fiert toate bine, se scot, se taie atat carnea cat si zarzavatul in bucati mici, se adaoga taiate marunt 1-2 sfecle rosii, mazare boabe, fierte, 6-8 castraveti acri, cateva albusuri de oua fierte, sare, piper si se amesteca bine. De alta parte se bat in untdelemn 4-6 galbenusuri de oua fierte si 4-6 galbenusuri de oua nefierte. Acest preparat dupa ce i se adaoga mustar si zeama de lamaie se pune peste preparatul de mai sus. Se serveste rece.”
Aceasta versiune din 1934 este considerată o adevărată bijuterie gastronomică. Spre deosebire de varianta modernă, care folosește carne de vită, rețeta originală recomanda carnea de pasăre, cel mai probabil pui sau curcan, ingredient care îi oferea un gust delicat și o textură mai fină.
Cum se prepară salata de boeuf ca odinioară – rețeta reinterpretată pentru bucătăria de azi
Pentru a reda cât mai fidel aroma autentică a salatei de altădată, sunt necesare ingrediente simple, dar de calitate, care să respecte proporțiile și echilibrul original.
Ingrediente pentru 6 porții:
- 200 g carne de pasăre (piept de pui sau curcan)
- 1 morcov, 1 păstârnac, ½ țelină mică, 1 ardei roșu
- 3 cartofi medii
- 1 sfeclă roșie fiartă
- 100 g mazăre boabe fiartă
- 3 castraveți acri
- 3 ouă (2 fierte, 1 crud)
- 1 linguriță muștar
- 1 pahar ulei
- Zeama unei lămâi
- Sare și piper după gust
Mod de preparare:
- Fierberea ingredientelor – Se pun la fiert carnea de pasăre și legumele (morcov, păstârnac, țelină, ardei). Când sunt aproape gata, se adaugă cartofii întregi.
- Separat, se fierb sfecla și mazărea până devin fragede.
- După fierbere, toate legumele și carnea se taie cubulețe mici, de dimensiuni egale, pentru ca salata să aibă o textură uniformă.
- Se toacă mărunt castraveții acri și se adaugă în compoziție, alături de mazărea fiartă.
- Pregătirea maionezei – Se separă două ouă: dintr-un gălbenuș fiert și unul crud, amestecate cu muștar, ulei și zeamă de lămâie, se prepară o maioneză cremoasă.
- Jumătate din albușurile fierte se toacă mărunt și se amestecă în salată, iar cealaltă jumătate se păstrează pentru decor.
- Se adaugă maioneza peste amestecul de legume și carne, se potrivește de sare și piper, apoi se așază compoziția pe un platou mare.
- Se nivelează suprafața, se decorează cu restul de maioneză, albuș tocat și felii subțiri de castraveți sau sfeclă, după inspirație.
Secretul gustului unic – echilibrul dintre dulce, acru și cremos
Rețeta originală din 1934 are un echilibru gustativ remarcabil. Sfecla roșie, adăugată în cantitate mică, aduce o notă discret dulceagă și un parfum aparte, completând perfect gustul castraveților acri, care aduc prospețime și savoare.
Maioneza de casă, preparată manual, este elementul care leagă toate aromele și oferă acea cremozitate fină, specifică preparatelor din perioada interbelică.
Un alt detaliu important este folosirea cărnii de pasăre în locul celei de vită. În epocă, această alegere era considerată semnul unei gospodine rafinate, care prefera mâncărurile ușoare, potrivite pentru mesele de duminică sau pentru mesele festive.
Salata de boeuf – un simbol al sărbătorilor românești
De-a lungul timpului, salata de boeuf a devenit nelipsită de pe mesele de Crăciun, Revelion și Paște. Ea este servită de obicei rece, sub formă de platou decorat cu mare grijă — maioneza întinsă perfect, ornamente din felii de ou, morcov, castraveți și ardei roșu.
Pentru multe familii, prepararea salatei de boeuf este un adevărat ritual: legumele sunt fierte de cu seară, iar în dimineața următoare toată familia participă la tăierea cubulețelor și la amestecarea compoziției.
Astăzi, la aproape un secol de la apariția rețetei originale, salata de boeuf continuă să fie un preparat-emblemă al bucătăriei românești. Indiferent dacă este făcută cu carne de vită, pui sau chiar în variantă vegetariană, rețeta păstrează esența tradiției: respectul pentru gust, simplitate și echilibru.
Bunicile noastre știau că secretul unei salate perfecte nu stă în cantitatea de maioneză, ci în finețea tăieturii, prospețimea ingredientelor și dragostea cu care este gătită.
Salata de boeuf din 1934 nu este doar o rețetă veche, ci o poveste culinară transmisă din generație în generație, care ne amintește că tradițiile adevărate nu se pierd, ci se gustă – încet, cu bucurie și recunoștință.
