Georgescu Dragos
Situația bugetară a României rămâne în centrul atenției autorităților, iar declarațiile oficiale se succed cu rapiditate în contextul preocupărilor tot mai accentuate legate de plata salariilor, a pensiilor și de realizarea investițiilor publice.
Ce se întâmplă cu plata pensiilor și a salariilor. Ministrul Finanțelor vine cu noi precizări
Joi, ministrul interimar al Finanțelor, Tanczos Barna, a transmis un mesaj ferm de liniștire a populației: nu există niciun risc imediat privind neplata obligațiilor asumate prin bugetul de stat.
Declarația a fost făcută la Palatul Victoria, înaintea ședinței de guvern, acolo unde oficialul a fost întrebat dacă sunt dificultăți sau întârzieri anticipate în privința finanțării cheltuielilor esențiale ale statului.
În fața jurnaliștilor, Tanczos Barna a fost tranșant: „În niciun caz nu există vreun risc de neplată a salariilor sau de nerealizare a investițiilor care sunt bugetate în acest moment. Nici pensiile, nici salariile, nici investițiile nu sunt în pericol.” Potrivit ministrului, măsurile necesare pentru asigurarea stabilității financiare au fost deja luate, inclusiv în urma formării unei celule de criză despre care vorbise anterior guvernatorul Băncii Naționale, Mugur Isărescu.
Această celulă de criză a fost creată pentru a preveni eventuale blocaje în contextul interimatului politic și pentru a menține o funcționare stabilă a instituțiilor publice. Tanczos Barna a subliniat că în acest moment nu se întrevede nicio disfuncție în plata angajamentelor bugetare.
Un echilibru fragil, dar controlat
În continuarea declarațiilor sale, ministrul Finanțelor a admis că, deși situația este sub control, trebuie făcut un efort susținut pentru a menține echilibrul bugetar pe termen mediu. „Avem un echilibru solid în momentul de față, dar deficitul bugetar trebuie estimat, trebuie asumat și trebuie un pachet de măsuri care să ne ducă la acel deficit estimat”, a explicat el.
Cu alte cuvinte, deși statul își poate onora obligațiile actuale, menținerea sustenabilității financiare impune decizii clare privind reducerea deficitului bugetar. Autoritățile sunt astfel puse în fața unei ecuații complicate: pe de o parte trebuie păstrat echilibrul fiscal, iar pe de altă parte trebuie evitate măsuri care să afecteze economia sau să provoace nemulțumiri sociale.
În paralel cu discuțiile din Guvern, la Palatul Cotroceni au avut loc joi consultări între președintele României, Nicușor Dan, și reprezentanții principalelor organizații din mediul de afaceri. Temele abordate au inclus situația fiscală a țării, modalitățile de reducere a deficitului și potențialele măsuri fiscale ce ar putea fi aplicate în perioada următoare.
Mesajul transmis de antreprenori a fost unul foarte clar: nu susțin majorarea taxelor. Reprezentanții mediului de afaceri susțin că nivelul actual al fiscalității este deja ridicat și că sursa dezechilibrelor bugetare nu este legată de lipsa de venituri, ci de gestionarea ineficientă a cheltuielilor publice.
Dan Șucu: „Repet a zecea oară: nu suntem de acord cu creșterea de taxe”
Prezent la consultări, președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu, a avut un mesaj tranșant pentru autorități: „Noi avem un punct de vedere foarte clar – taxele plătite deja de către societăți sunt foarte mari. Din punctul nostru de vedere, problemele în ce privește deficitul sunt legate de cheltuirea mult prea largă a banului public.”
Șucu a adăugat că mediul de afaceri așteaptă cu interes modul în care va funcționa comisia anunțată pentru reducerea cheltuielilor și cum va fi aceasta implementată. „Așteptăm cu nerăbdare să vedem această comisie care se ocupă de micșorarea cheltuielilor, cum va funcționa și cum va fi pusă în aplicare”, a afirmat el, subliniind că în loc de taxe mai mari este nevoie de mai multă rigoare bugetară.
Delegațiile mediului de afaceri și-au reafirmat disponibilitatea de a susține reformele necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, dar au precizat că această susținere se bazează pe principii de eficiență și predictibilitate fiscală.
O eventuală creștere a taxelor ar putea afecta planurile de investiții, profitabilitatea și, implicit, capacitatea companiilor de a crea locuri de muncă și de a menține nivelul actual al salariilor. În plus, astfel de măsuri ar putea reduce atractivitatea României pentru investitorii străini.
O comisie pentru reducerea cheltuielilor – testul de eficiență guvernamentală
Ideea constituirii unei comisii pentru diminuarea cheltuielilor publice a fost avansată în contextul consultărilor politice pentru formarea unui nou guvern. Comisia ar urma să analizeze în detaliu structura actuală a bugetului și să identifice zonele unde pot fi operate reduceri fără a afecta funcționarea serviciilor publice esențiale.
Din punctul de vedere al reprezentanților mediului de afaceri, această comisie trebuie să aibă o agendă clară, termene precise și obiective cuantificabile. Efortul bugetar trebuie să vizeze cu prioritate reducerea risipei, optimizarea aparatului administrativ și digitalizarea serviciilor publice.
În ultimele luni, România s-a confruntat cu o creștere semnificativă a deficitului bugetar. Potrivit estimărilor oficiale, statul riscă să depășească ținta anuală dacă nu sunt luate măsuri corective. În același timp, există presiuni din partea Comisiei Europene pentru respectarea angajamentelor asumate în cadrul procedurii de deficit excesiv.
În acest context, orice ezitare sau întârziere în aplicarea măsurilor necesare poate duce la pierderea încrederii investitorilor și la deteriorarea ratingului de țară. De aceea, este esențial ca toate părțile implicate – Guvern, Președinție, Parlament și mediul de afaceri – să colaboreze în mod real pentru elaborarea unei strategii eficiente și echilibrate.
