Loredana Ionescu
Un gest care poate părea minor la prima vedere – semnarea unui document în locul altei persoane – poate avea consecințe penale grave. Chiar dacă intenția nu este una frauduloasă, legea consideră acest act drept o formă de fals și îl sancționează corespunzător. Avocații atrag atenția că „semnătura nu este o formalitate”, ci o manifestare legală a voinței unei persoane.
Semnătura, un act personal care nu poate fi substituit
Semnătura este un element unic, asociat identității fiecărui individ, și poate fi folosită doar de titularul său. Excepția apare doar atunci când există o procură notarială care permite explicit altei persoane să semneze în numele titularului.
Avocata Gabriela Ursărescu a explicat, într-un videoclip viral pe rețelele de socializare, că „nici dacă are voie, nu poate semna în locul tău, decât dacă are o procură notarială. Este infracțiune. Acum depinde ce a semnat și ce a făcut cu documentul respectiv, pentru că poate fi fals, uz de fals, depinde de situație. Dar este infracțiune”, a subliniat aceasta.
Așadar, indiferent că este vorba despre un contract, o cerere, un act bancar sau o declarație, orice document semnat în numele altei persoane, fără drept legal, este nul și poate atrage răspunderea penală. Singura modalitate legală de a acționa în numele altcuiva rămâne împuternicirea legală, adică o procură notarială.
Când devine fapta mai gravă
Gravitatea unei astfel de acțiuni depinde de contextul în care documentul este folosit. Dacă semnătura falsificată servește la obținerea unui avantaj – cum ar fi bani, bunuri sau drepturi – fapta se agravează. „Depinde ce a semnat și ce a făcut cu documentul respectiv”, a precizat avocata Gabriela Ursărescu.
Chiar și atunci când nu există un prejudiciu financiar concret, fapta rămâne infracțiune. În cazurile în care actul semnat a fost folosit într-o instituție publică, riscul de pedeapsă crește, deoarece este vorba despre documente oficiale cu valoare juridică.
Ce spune Codul Penal despre fals și uz de fals
Potrivit Codului Penal al României, semnarea în locul altei persoane, fără o împuternicire legală, poate fi încadrată în două articole distincte, în funcție de natura documentului:
-
Articolul 320 – Fals material în înscrisuri oficiale: presupune falsificarea unui document oficial, prin contrafacerea scrierii, a semnăturii sau alterarea conținutului. Pedeapsa: închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă penală.
Te-ar putea interesa și: -
Articolul 322 – Fals în înscrisuri sub semnătură privată: se referă la documentele emise de persoane fizice sau juridice private, nu de autorități. Pedeapsa: închisoare de la 6 luni la 3 ani sau amendă.
-
Articolul 323 – Uz de fals: intervine atunci când o persoană folosește un act fals, știind că este fals, pentru a obține un avantaj sau a produce o consecință juridică. Pedeapsa este identică cu cea pentru falsul însuși – de la 6 luni la 3 ani de închisoare sau amendă.
Dosar penal chiar și fără prejudiciu concret
În practică, chiar dacă semnarea în locul altcuiva nu a produs un prejudiciu direct, fapta poate genera un dosar penal. Organele de anchetă pot considera că simplul act al falsificării reprezintă o amenințare la adresa încrederii publice în documente.
În plus, dacă documentul respectiv a fost depus la o instituție publică (de exemplu, primărie, ANAF, bancă sau școală), consecințele pot fi și mai severe. În aceste situații, procurorii pot considera că este vorba de o încercare de a înșela autoritatea publică, ceea ce poate duce la pedepse mai mari sau chiar la agravarea încadrării juridice.
Cum poți acționa dacă cineva îți falsifică semnătura
Dacă o persoană descoperă că altcineva i-a semnat numele fără drept, primul pas este depuserea unei plângeri penalela poliție sau la parchet. Expertiza grafoscopică va fi cea care va stabili autenticitatea semnăturii și va determina dacă a existat falsul.
Avocații recomandă ca persoanele afectate să păstreze toate documentele originale și să solicite copii legalizate, în special dacă acestea pot fi folosite ca probe. În cazul în care documentul fals a produs consecințe juridice, se poate cere și anularea actului în instanță.
Totodată, în cazuri complexe, când semnătura a fost folosită pentru tranzacții financiare sau contracte de credit, victimele pot notifica instituțiile implicate pentru a suspenda valabilitatea actului până la finalizarea anchetei, potrivit Playtech.
Diferența dintre intenție și eroare
În legislația penală, intenția joacă un rol esențial. Dacă semnarea s-a făcut cu scopul de a induce în eroare sau de a obține un avantaj, fapta este infracțiune de fals. În schimb, dacă o persoană a semnat din eroare (de exemplu, a confundat documentul), aceasta poate invoca lipsa intenției directe, dar tot riscă o anchetă penală.
Totul depinde de circumstanțe și de probele prezentate. În unele cazuri, instanțele pot dispune sancțiuni mai blânde, dar simplul fapt că semnătura nu aparține persoanei indicate atrage, automat, suspiciunea de fals.
Unii oameni, din dorința de a ajuta o rudă sau un coleg, cred că pot semna „în locul lui”, mai ales dacă persoana respectivă le-a dat acordul verbal. Legea însă nu recunoaște astfel de înțelegeri. Fără o procură notarială, orice semnătură în numele altei persoane este considerată ilegală.
Sursa foto: Arhivă
