Loredana Ionescu
Vârsta standard de pensionare în România este de 65 de ani pentru bărbați și 63 de ani pentru femei, dar legislația actuală le permite celor care doresc să își continue activitatea profesională până la 70 de ani. Guvernul încurajează această opțiune, însă medicii atrag atenția că nu toți seniorii sunt apți să lucreze la această vârstă, iar fiecare caz trebuie evaluat separat.
Analiza medicală individuală, esențială după 65 de ani
Medicul Gindrovel Dumitra, coordonator în cadrul Societății Naționale de Medicina Familiei, a explicat că starea de sănătate diferă de la o persoană la alta și nu poate fi generalizată pentru întreaga categorie de vârstă. Potrivit acestuia, există persoane care pot lucra și după 70 de ani, chiar dacă suferă de boli cronice, atâta timp cât acestea nu afectează direct activitatea profesională.
În aceste situații, rolul medicului de Medicina Muncii este decisiv, acesta fiind cel care certifică dacă un angajat poate continua activitatea în funcție de cerințele locului de muncă. Pentru activitățile fizice solicitante, precum mineritul, riscul bolilor profesionale și scăderea performanței odată cu vârsta fac dificilă munca după pensionare. În schimb, pentru meserii mai puțin solicitante fizic, cum este croitoria, activitatea poate fi prelungită atâta timp cât starea psihică și fizică rămâne bună.
„Fiecare situație trebuie analizată în mod particular. Pentru că așa cum bine știm, starea de sănătate reprezintă o caracteristică a individului și nu neapărat a unor categorii populaționale cum ar fi cele pe grupe de vârstă.
Sunt oameni care pot să muncească chiar și după vârsta de 70 de ani, chiar dacă au anumite boli cronice, acest lucru nu împietează desfășarea anumitor profesii. De aceea, în legislația în vigoare există acordul de la Medicina Muncii, pe care trebuie să-l realizeze fiecare angajat și angajator.
Adică fiecare dintre cele două părți au responsabilități, astfel încât medicul de Medicina Muncii să-și exprime un punct de vedere în ceea ce privește capacitatea de muncă referitoare la persoana și la locul de muncă respectiv. (…)
De aceea, nu putem trata acest subiect referindu-ne la o categorie de vârstă populațională, deoarece situațiile sunt analizate individual, raportându-le la capacitatea fizică și psihică ale persoanei care urmează să lucreze, precum și la locul de muncă pentru care este chemat să o facă”, a explicat medicul Gindrovel Dumitra pentru newsweek.ro.
Profesorii și medicii rămân adesea activi după pensionare
Printre profesiile unde oamenii aleg să continue activitatea și după vârsta legală de pensionare se numără medicina și învățământul. Totuși, chiar și aici există riscuri, atrage atenția specialistul.
Chiar dacă efortul fizic nu este la fel de intens ca în alte domenii, odată cu înaintarea în vârstă pot apărea probleme de concentrare și diminuarea capacităților cognitive, ceea ce influențează calitatea muncii.
„Să știți că munca de profesor, respectiv, medic, este o muncă grea. Dacă din punct de vedere fizic pot să facă față, adică pot să vină până la urmă până la locul de muncă și într-un scaun cu rotile.
În cazul în care performanțele psihice și mai ales cele cognitive sunt diminuate, atunci lucrurile sunt discutabile”, a mai precizat medicul.
În plus, medicul a reamintit că, în urmă cu două decenii, mulți români au ieșit la pensie mai devreme nu din motive medicale, ci ca urmare a restructurărilor masive de pe piața muncii. Pensionarea anticipată a fost atunci o soluție socială pentru lipsa locurilor de muncă, nu o necesitate medicală.
Argumentele premierului Ilie Bolojan pentru creșterea vârstei de pensionare
Premierul Ilie Bolojan a subliniat recent că România trebuie să ia în considerare creșterea vârstei de pensionare pentru a asigura sustenabilitatea sistemului public. Acesta a explicat că generațiile care urmează să iasă la pensie sunt mult mai numeroase decât cele active și că, dacă nu sunt adoptate măsuri, sistemul ar putea intra în colaps în 5-10 ani.
Între 50 și 65 de ani trebuie să crească ponderea populației active, pentru că generațiile care vin din urmă sunt mai puține. Dacă amânăm deciziile, riscăm să împovărăm generațiile viitoare cu datorii, iar aceasta nu este o soluție viabilă, a avertizat Bolojan.
O decizie între dorință și realitate
Astfel, chiar dacă legislația permite continuarea activității până la 70 de ani, medicii atrag atenția că nu toți pensionarii pot lucra după vârsta standard. Fiecare caz trebuie analizat individual, iar factorii de decizie trebuie să găsească un echilibru între nevoile economice ale țării și realitatea stării de sănătate a seniorilor.
Sursa foto: Arhivă
