Mirela Loșniță
Pe 24 iunie, românii sărbătoresc Sânzienele, cunoscute în Muntenia și Oltenia drept Drăgaica, sărbătoare care se suprapune peste Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul din calendarul ortodox. Este una dintre cele mai vechi sărbători populare de peste an, cu rădăcini precreștine legate de solstițiul de vară, iar dimineața acestei zile concentrează, în tradiția satului, cele mai puternice ritualuri pentru sănătate, noroc și spor.
Ce trebuie să faci în dimineața de Sânziene
Cel mai cunoscut obicei al dimineții de Sânziene este legat de rouă. În credința populară, roua adunată în zorii zilei de 24 iunie, înainte de răsărit, ar fi încărcată cu puteri tămăduitoare. Femeile o adunau de pe flori și ierburi și se spălau pe față cu ea, în speranța că vor fi ferite de boli și își vor păstra frumusețea peste an. În unele zone, fetele și femeile se scăldau în ape curgătoare sau se tăvăleau prin iarba plină de rouă, pentru sănătate, curățare și fertilitate.
Tradiția spune că, în dimineața de Sânziene, soarele „se spală pe față”, iar razele lui par a curge precum firele de apă — un simbol al purificării și al regenerării naturii.
Culesul florilor de sânziene și al plantelor de leac
Tot dimineața, devreme, cât mai e rouă, se culegeau florile galbene de sânziană (Galium verum), socotite simbol al sărbătorii. Din ele, fetele împleteau coronițe, iar gospodarii făceau cununi pentru întreaga familie.
Se crede, de asemenea, că aceasta este perioada în care plantele de leac — sunătoarea, menta, teiul, mușețelul — își ating puterea maximă. De aceea, culesul lor pe 23-24 iunie era considerat cel mai potrivit, fiind apoi păstrate pentru ceaiuri și leacuri de peste an. În tradiție, după trecerea sărbătorii, plantele și-ar pierde din această putere vindecătoare.
Cununile aruncate pe casă și semnele norocului
Un alt obicei al zilei este legat de cununile de sânziene aruncate peste acoperișul casei. Dacă acestea rămâneau agățate, se spunea că familia va avea parte de noroc, sănătate și belșug; dacă picau, era considerat semn rău.
Fetele nemăritate își împleteau singure coronițe, pe care le lăsau peste noapte în grădină sau în locuri curate. Dacă dimineața le găseau pline de rouă, se credea că se vor mărita în vara care urma. Iar cele care voiau să-și viseze ursitul puneau flori de sânziene sub pernă, în noaptea de 23 spre 24 iunie.
Cununile la ușă și protecția gospodăriei
Pentru protecția casei, cununile și buchetele de sânziene erau așezate deasupra ușii de la intrare, la ferestre sau la streașină, despre care se spunea că ar alunga spiritele rele și ar feri gospodăria de rele. În unele sate, florile sfințite la biserică erau păstrate apoi pentru diverse practici de peste an.
Ce nu e bine să faci de Sânziene
Fiind sărbătoare cu cruce roșie în calendarul ortodox, tradiția spune că în această zi nu e bine să se muncească: gospodinele evitau spălatul rufelor, călcatul și cusutul, iar bărbații nu mergeau la câmp. Potrivit credinței populare, cei care nu cinstesc sărbătoarea ar stârni „mânia” Sânzienelor, care s-ar putea răzbuna prin ploi, grindină și vijelii ce strică recoltele.
Dincolo de superstiții, ziua de 24 iunie rămâne un bun prilej de reconectare cu natura și cu tradițiile, fie că alegi să împletești o coroniță, să culegi câteva fire de plante aromatice sau pur și simplu să te bucuri de liniștea unei dimineți de vară.
