Ana Sasu
Ajunul Adormirii Maicii Domnului, sărbătorit pe 14 august, este înconjurat de numeroase tradiții și credințe populare care s-au transmis din generație în generație, iar una dintre cele mai cunoscute spune că înainte de apusul soarelui este bine să fie scoase din casă lucrurile stricate, ciobite, rupte sau nefolosite de multă vreme, pentru ca locuința să intre curată, ordonată și „ușoară” în ziua de 15 august, una dintre cele mai importante sărbători ale verii.
În vechile gospodării românești, oamenii obișnuiau să facă ordine înainte de marile sărbători, nu doar dintr-un motiv practic, ci și pentru că exista convingerea că dezordinea, obiectele deteriorate și lucrurile păstrate fără rost pot simboliza blocaje, supărări sau lipsă de spor, motiv pentru care ajunul Sfintei Marii era considerat un moment potrivit pentru a renunța la tot ceea ce nu mai era folositor și pentru a pregăti casa într-o atmosferă de liniște.
Ce se spune că trebuie scos din casă înainte de apus
Una dintre superstițiile vechi spune că nu este bine să intri în ziua de Sfânta Maria cu obiecte sparte sau deteriorate în locuință, mai ales dacă acestea sunt păstrate de mult timp fără să mai aibă vreo utilitate, deoarece în mentalitatea populară lucrurile „stricate” erau asociate cu stagnarea, cu lipsurile și cu energia grea care se poate aduna într-o gospodărie.
Farfuriile ciobite, cănile crăpate, paharele sparte, obiectele care nu mai funcționează, hainele foarte deteriorate sau lucrurile uitate prin sertare și dulapuri erau, în unele familii, adunate și scoase din casă înainte de lăsarea serii, tocmai pentru ca ziua de sărbătoare să fie întâmpinată cu ordine și cu sentimentul unui nou început.
Această credință nu reprezintă o regulă religioasă și nu apare ca obligație în învățătura Bisericii, însă face parte din zona tradițiilor populare, unde curățenia înainte de o sărbătoare importantă era privită ca o formă de pregătire atât a casei, cât și a sufletului.
Vesela ciobită era printre primele lucruri eliminate
În multe sate exista credința că farfuriile, cănile și paharele ciobite nu trebuie păstrate în casă înainte de 15 august, deoarece se spunea că pot „tăia sporul” sau pot atrage certuri și tensiuni între membrii familiei, chiar dacă, evident, această interpretare aparține folclorului și nu are o bază religioasă.
Dincolo de superstiție, obiceiul avea și o explicație practică, pentru că vesela crăpată sau deteriorată poate deveni periculoasă, se poate sparge ușor în timpul folosirii și este mai greu de curățat corespunzător, astfel că multe gospodine profitau de ajun pentru a verifica dulapurile și pentru a elimina obiectele care nu mai puteau fi folosite în siguranță.
În locuințele în care se respectau cu strictețe tradițiile, se considera că ziua de Sfânta Maria trebuie întâmpinată cu lucruri curate și întregi, iar obiectele deteriorate erau fie reparate, dacă mai puteau fi salvate, fie scoase din gospodărie înainte de apus.
Hainele rupte sau vechi nu erau păstrate fără rost
O altă credință populară legată de ziua de 14 august spune că hainele rupte, foarte uzate sau pe care nu le mai poartă nimeni nu ar trebui lăsate îngrămădite prin dulapuri, mai ales dacă nu există intenția de a le repara sau de a le folosi din nou.
Bătrânii spuneau că lucrurile păstrate fără rost încarcă locuința și nu lasă loc pentru nou, iar înainte de o sărbătoare mare era bine ca gospodăria să fie cât mai ordonată și lipsită de obiecte inutile.
În același timp, hainele aflate încă în stare bună nu erau aruncate, ci puteau fi oferite altor persoane, iar gestul de a dărui înainte de o mare sărbătoare era văzut ca un lucru bun, mai ales dacă ajungea la cineva care avea cu adevărat nevoie de ele.
Astfel, tradiția poate fi adaptată și astăzi într-un mod foarte simplu, pentru că hainele bune, dar pe care nu le mai porți, pot fi donate, iar cele complet deteriorate pot fi reciclate sau eliminate, fără risipă inutilă.
Obiectele stricate și nefolosite erau scoase din colțurile casei
Aproape fiecare casă are obiecte care au rămas luni sau chiar ani întregi într-un sertar, într-o debara sau într-un colț, deși nimeni nu le mai folosește, iar în tradiția populară tocmai aceste lucruri erau verificate înainte de marile sărbători.
Un ceas oprit, un aparat defect, o jucărie ruptă, cabluri fără utilitate, cutii goale sau diverse obiecte păstrate „poate pentru cândva” erau considerate semne ale dezordinii și ale stagnării, motiv pentru care gospodarii încercau să le repare sau să renunțe la ele înainte de 15 august.
Expresia folosită de unii bătrâni era aceea că nu este bine să ții în casă „lucruri moarte”, adică obiecte care nu mai funcționează și care doar ocupă spațiu, iar această idee seamănă foarte mult cu ceea ce astăzi numim simplificarea locuinței sau eliminarea lucrurilor inutile.
Nu era însă vorba despre risipă, pentru că în gospodăriile tradiționale oamenii reparau foarte mult, iar un obiect era aruncat doar atunci când nu mai putea fi folosit sau refăcut.
Florile uscate și plantele complet moarte erau îndepărtate
În unele zone exista și obiceiul ca înainte de Sfânta Maria să fie curățate ghivecele și să fie îndepărtate plantele care se uscaseră complet, deoarece florile vii erau asociate cu sănătatea, frumusețea și prosperitatea, în timp ce plantele moarte, lăsate din neglijență, erau considerate un simbol al stagnării.
Această tradiție nu trebuie confundată cu păstrarea plantelor aromatice sau medicinale uscate intenționat, cum ar fi busuiocul, menta sau lavanda, care aveau un rol important în gospodărie și erau folosite pentru ceaiuri, parfumarea casei sau diverse obiceiuri.
Diferența era făcută între plantele păstrate cu rost și cele lăsate să se usuce fără a mai fi îngrijite, iar ajunul unei sărbători era un moment potrivit pentru a face ordine și în acest colț al casei.
Gunoiul nu era lăsat în casă peste noaptea de 14 spre 15 august
O altă credință spune că, înainte de apusul soarelui, este bine ca gunoiul să fie scos din locuință și ca bucătăria să rămână curată, deoarece ziua de Sfânta Maria trebuia începută într-o casă ordonată și liniștită.
În trecut, se spunea că „sporul nu intră într-o casă murdară”, expresie care nu trebuie luată literal, ci care arată cât de importantă era curățenia înainte de sărbători în gospodăria tradițională românească.
Oamenii încercau să termine treburile importante înainte de lăsarea serii, astfel încât noaptea dinaintea sărbătorii să nu fie petrecută în agitație, cu zgomot, curățenie generală sau muncă grea.
De ce era important ca totul să fie făcut înainte de apus
În tradițiile vechi, apusul soarelui marca trecerea către o perioadă de liniște, iar ajunul unei sărbători începea să capete o semnificație aparte odată cu venirea serii, motiv pentru care oamenii încercau să termine până atunci activitățile gospodărești importante.
După apus, se evita începerea unei curățenii ample, mutarea mobilei, spălatul sau alte treburi solicitante, pentru că se considera că seara trebuie păstrată pentru odihnă, familie, rugăciune și pregătirea pentru ziua de sărbătoare.
În unele familii se aprindea candela, în altele se rosteau rugăciuni, iar oamenii încercau să păstreze o atmosferă cât mai liniștită, fără certuri și fără discuții tensionate.
Ce se spune despre bani și lucrurile împrumutate
Ajunul Sfintei Marii este legat și de câteva superstiții despre bani, iar una dintre ele spune că nu este bine să împrumuți sume importante după apusul soarelui pe 14 august, deoarece în credința populară se considera că odată cu banii poate pleca și sporul casei.
De asemenea, unii oameni încercau să recupereze înainte de sărbătoare obiectele importante pe care le împrumutaseră altora, mai ales dacă acestea aveau o valoare sentimentală sau practică, pentru ca gospodăria să nu intre „împrăștiată” în ziua de 15 august.
Nici această credință nu are o bază religioasă, însă face parte dintr-un ansamblu mai larg de superstiții legate de ideea de ordine, echilibru și stabilitate înaintea marilor sărbători.
Certurile erau evitate cu orice preț în ajun de Sfânta Maria
Una dintre cele mai frumoase tradiții legate de ajun spune că nu este bine să intri în ziua de Sfânta Maria certat cu cineva apropiat, motiv pentru care oamenii încercau să se împace înainte de lăsarea serii și să lase în urmă supărările care puteau fi rezolvate.
În unele zone exista chiar credința că o ceartă începută în ajun poate ține mult timp, însă dincolo de această superstiție mesajul este unul ușor de înțeles și astăzi, pentru că marile sărbători au fost întotdeauna asociate cu familia, apropierea și reconcilierea.
Un telefon dat la timp, o scuză sau o discuție sinceră pot face uneori mai mult decât orice alt ritual, iar pentru mulți oameni tocmai această împăcare este cea mai frumoasă formă de pregătire pentru o zi importantă.
Tradiția populară nu trebuie confundată cu învățătura Bisericii
Este important de precizat că Biserica Ortodoxă nu învață că o farfurie ciobită, o plantă uscată sau un obiect stricat pot aduce ghinion, iar astfel de interpretări aparțin folclorului și superstițiilor locale care s-au format în jurul marilor sărbători.
Din punct de vedere religios, pregătirea pentru Adormirea Maicii Domnului ține mai ales de rugăciune, post, participarea la slujbe, împăcare și apropierea de familie, nu de eliminarea unor obiecte din locuință.
Cu toate acestea, tradițiile populare pot fi privite ca o parte interesantă a culturii românești, mai ales atunci când sunt înțelese simbolic și nu sunt transformate în reguli rigide sau motive de teamă.
Ce poți face concret pe 14 august
Dacă vrei să respecți simbolic această tradiție, poți folosi ziua de 14 august pentru a face puțină ordine în locuință, fără să transformi totul într-o curățenie obositoare și fără să arunci obiecte care încă îți sunt utile.
Poți verifica vesela deteriorată, poți sorta hainele pe care nu le mai porți, poți dona lucrurile aflate în stare bună, poți curăța plantele, poți arunca ambalajele inutile și poți pune în ordine sertarele sau dulapurile în care s-au adunat lucruri fără rost.
De asemenea, poți verifica alimentele expirate, poți sorta documentele și poți elimina obiectele care nu mai funcționează și nu pot fi reparate, astfel încât casa să rămână mai aerisită și mai ușor de întreținut.
Cel mai important este ca această ordine să nu devină o sursă de stres, deoarece sensul tradiției era exact opusul, și anume acela de a intra în ziua de sărbătoare cu mai multă liniște, nu cu oboseală și agitație.
Ce semnificație poate avea astăzi această superstiție veche
Chiar dacă nu crezi în superstiții, ideea de a scoate din casă lucrurile stricate înainte de o zi importantă poate fi privită ca un gest simbolic foarte actual, pentru că uneori simpla ordine în spațiul în care trăim ne poate oferi senzația unui nou început.
Nu este nevoie să te gândești doar la obiecte, pentru că această tradiție poate fi interpretată și mai larg, ca o invitație de a lăsa în urmă tensiuni, resentimente, obiceiuri care nu îți mai fac bine sau lucruri amânate prea mult timp.
Poate că tocmai de aceea astfel de credințe au rezistat atât de mult, pentru că dincolo de partea superstițioasă ascund un mesaj simplu și ușor de înțeles chiar și astăzi, acela că înainte de o sărbătoare importantă merită să faci puțină ordine în jurul tău și, dacă este posibil, și în lucrurile care te apasă.
Bătrânii spuneau că nu este bine să intri în Sfânta Maria cu lucruri stricate și inutile prin casă, iar cei care aleg să respecte această tradiție încearcă să termine ordinea înainte de apusul soarelui din 14 august, lăsând seara pentru familie, liniște și pregătirea pentru ziua de 15 august.
Sursa foto: Arhivă
