Cristina Cohuț
Trei dintre judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) se pregătesc să părăsească instituția în luna iulie. Este vorba despre Marian Enache, actualul președinte al CCR, Livia Stanciu și Attila Varga. Pe lângă finalul unui mandat, marți, 2 iulie, pe masa CCR se află și o decizie financiară importantă: acordarea unor indemnizații în valoare de 180.000 de lei fiecăruia dintre cei trei magistrați.
Este vorba despre echivalentul a șase salarii nete lunare, o practică prevăzută de legea de funcționare a CCR, dar care ridică semne de întrebare în actualul context bugetar al României. Guvernul a tăiat recent cheltuieli din mai multe domenii ale sistemului public și a anunțat că asemenea plăți nu mai sunt posibile.
Ce spune legea despre indemnizațiile la final de mandat
Potrivit Articolului 71, alineatul 5, din Legea de funcționare a Curții Constituționale, judecătorii CCR au dreptul la o sumă consistentă atunci când le expiră mandatul.
„La încetarea mandatului, ca urmare a expirării termenului acestuia sau a imposibilității exercitării sale din motive de sănătate, judecătorii Curții Constituționale beneficiază de o sumă egală cu indemnizația netă de 6 luni de activitate”, se arată în lege.
Această prevedere a fost aplicată în trecut fără excepție. Toți cei care au ieșit din funcție au încasat indemnizația aferentă. Acordarea ei este, din punct de vedere legal, automată și nu presupune o decizie discreționară din partea conducerii CCR. Însă, în actualul context, când bugetul de stat este supus unor presiuni majore, măsura stârnește dezbateri.
Guvernul a interzis astfel de plăți. CCR încă le analizează
Decizia de a analiza aceste plăți vine într-un moment în care Guvernul României a interzis, prin reglementări recente, acordarea de sume compensatorii sau bonusuri la plecarea din funcție în sistemul bugetar. Mai mult, conform informațiilor furnizate de Antena 3 CNN, Curtea Constituțională nu are bugetate aceste sume pentru anul în curs.
Chiar și în lipsa acestor fonduri, instituția analizează acordarea lor, mizând pe prevederea legală care permite plata și pe precedentul creat de cazurile anterioare. Totuși, potrivit acelorași surse, în lipsa unei modificări legislative, CCR nu poate refuza plata indemnizațiilor, pentru că acest lucru ar contraveni normei în vigoare.
„Toți judecătorii au primit la terminarea mandatului. Ca să nu mai primească, trebuie modificată legea”, au declarat surse juridice pentru Antena 3 CNN.
Cine sunt cei trei judecători care ar urma să primească indemnizația
Marian Enache este în prezent președintele CCR și este considerat, conform celor mai recente informații, cel mai bine plătit bugetar din România. Salariul său lunar brut este de aproximativ 47.000 de lei. Pe lângă această sumă, el beneficiază și de pensie, dar și de alte drepturi aferente funcției.
Livia Stanciu este fost președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție și a fost numită la CCR în 2016. A avut un mandat de nouă ani în cadrul instituției.
Attila Varga este un alt nume cu greutate în componența actuală a CCR. Și el se află la final de mandat, urmând să fie înlocuit în luna iulie.
Pentru toți cei trei, legea prevede în mod clar plata indemnizației, în ciuda măsurilor anunțate de guvern.
Ce sume sunt în joc și de ce sunt ele controversate
Cei 180.000 de lei pentru fiecare magistrat reprezintă o sumă brută sau netă, echivalentă a șase indemnizații lunare. În cazul lui Marian Enache, suma netă lunară este estimată la 30.000 de lei, ceea ce înseamnă că indemnizația de plecare s-ar încadra în intervalul 180.000 – 200.000 de lei.
Pentru bugetul CCR, aceste plăți ar însemna aproape 600.000 de lei, fonduri care, potrivit surselor, nu sunt disponibile în acest moment. De aici și dilema instituțională: să respecte legea sau să țină cont de contextul financiar și de reglementările guvernamentale recente.
Discrepanță între măsurile CCR și politicile de austeritate
În ultimele luni, Guvernul a promovat un pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor bugetare. A fost plafonat sporul pentru condiții vătămătoare la 300 de lei, s-au redus zilele de concediu suplimentar și s-a pus accent pe digitalizare și restructurare administrativă. Concedierile anunțate la nivel de ministere, limitarea posturilor și eliminarea beneficiilor nejustificate au fost argumentate prin nevoia de a reduce deficitul bugetar.
Pe acest fundal, acordarea unor sume de aproape 200.000 de lei per persoană la plecarea din funcție poate fi percepută ca fiind în disonanță cu spiritul general al reformei administrative și financiare.
Cum se justifică indemnizația în viziunea Curții
Conform explicațiilor oferite de sursele juridice citate, acordarea acestor sume nu este opțională, ci derivă direct din lege. Dacă legislația nu este modificată explicit, CCR este obligată să respecte cadrul legal actual. Decizia ar urma să fie luată marți, 2 iulie, în cadrul unei ședințe interne, în care cei trei judecători vizați nu vor participa la vot, tocmai pentru a evita un conflict de interese.
Mai mult, chiar dacă nu există buget dedicat, există posibilitatea ca aceste sume să fie solicitate de la Ministerul Finanțelor sau de la alte linii de buget, printr-o rectificare.
Ce se poate schimba de acum înainte
Pentru a evita astfel de situații în viitor, specialiștii în drept constituțional susțin că este nevoie de o reformulare clară a articolului din legea CCR care prevede aceste plăți. În lipsa unei modificări, toate plecările viitoare din CCR vor atrage după sine aceleași sume, indiferent de contextul bugetar general.
Modificarea unei astfel de legi trebuie făcută în Parlament, iar orice propunere în acest sens trebuie să treacă prin comisiile juridice și plenul celor două camere. De altfel, în trecut, au existat discuții despre reformarea sistemului de beneficii pentru demnitari, dar majoritatea proiectelor nu au fost duse până la capăt.
Ce urmează pentru CCR după plecarea celor trei judecători
În luna iulie, Curtea Constituțională va avea o componență schimbată. Noii membri vor fi desemnați de instituțiile abilitate: Administrația Prezidențială, Senatul și Camera Deputaților, în funcție de mandate. Se va contura o nouă dinamică internă, iar alegerea unui nou președinte al CCR va fi una dintre primele decizii.
În același timp, instituția va continua să judece spețe cu impact național, iar legitimitatea morală a deciziilor sale va depinde și de felul în care gestionează astfel de situații administrative. Dacă decizia de acordare a indemnizațiilor va fi criticată în spațiul public, CCR va trebui să explice clar că aplică o lege în vigoare și nu face o excepție.
Un precedent greu de ignorat
Faptul că toți judecătorii CCR care și-au încheiat mandatul în trecut au primit indemnizația este un precedent greu de ignorat. Eliminarea acestui drept doar pentru unii ar putea genera chiar contestații sau sesizări la Curtea de Conturi sau la instanțele de contencios administrativ.
În concluzie, decizia de marți va fi una simbolică pentru modul în care statul român își echilibrează nevoia de austeritate cu respectarea drepturilor deja înscrise în lege. În lipsa unei modificări explicite a legislației, cel mai probabil cei trei judecători își vor primi indemnizația.
Însă rămâne de văzut dacă această practică va continua și în anii următori sau dacă va fi modificată pentru a reflecta noul cadru de reforme bugetare. În acest context, dezbaterea despre echitatea și sustenabilitatea unor astfel de beneficii devine tot mai necesară.
