Cel mai mare aisberg din lume, cunoscut sub numele de A23a, a ajuns la finalul existenței sale după ce s-a rupt în bucăți și a pătruns în ape calde. Oamenii de știință spun că procesul de topire este ireversibil și că, în doar câteva săptămâni, colosul de gheață nu va mai putea fi identificat.
Aisbergul monitorizat din 1986
A23a a fost urmărit de cercetători încă din anul 1986, când s-a desprins pentru prima dată de Antarctica. La acel moment, era considerat cel mai mare aisberg înregistrat vreodată, având o greutate estimată de aproape 1.000 de miliarde de tone și o suprafață de aproximativ 3.700 de kilometri pătrați.
Astăzi, după aproape patru decenii, aisbergul s-a redus la mai puțin de jumătate din dimensiunea inițială, măsurând doar 1.700 de kilometri pătrați.
Apa caldă îl distruge treptat
„Aș spune că este, într-adevăr, pe ultima sută de metri. Apa este mult prea caldă pentru a putea supraviețui. Se topește constant”, a declarat pentru AFP Andrew Meijers, oceanolog la Institutul Britanic de Cercetări Antarctice, potrivit Observatornews.ro.
Specialistul estimează că, în următoarele săptămâni, aisbergul va deveni de nerecunoscut.
Drumul giganului de gheață
După desprinderea din 1986, A23a a ajuns în Marea Weddell, unde a rămas ancorat de planșeul oceanic timp de peste 30 de ani. În 2020, aisbergul a început din nou să plutească, purtat de curenții puternici ai Antarcticii.
În martie 2025, a eșuat din nou, în apropiere de insula britanică Georgia de Sud, din Atlanticul de Sud. Atunci au existat temeri că ar putea afecta habitatele naturale ale pinguinilor și leilor de mare, însă gheața a ocolit insula și nu a produs pagube directe.
Oamenii de știință s-au arătat surprinși că A23a a rezistat atât de mult timp. Majoritatea aisbergurilor nu ajung atât de departe și se topesc mai repede odată ce părăsesc zona rece a Antarcticii.
Specialiștii explică faptul că desprinderea aisbergurilor face parte dintr-un proces natural, dar ritmul tot mai accelerat al acestui fenomen este asociat schimbărilor climatice. Încălzirea globală face ca giganții de gheață să se desprindă mai des și să reziste mai puțin timp odată ce intră în contact cu ape mai calde.
Sursa foto: Arhivă