Cristina Cohuț
Tensiunile comerciale dintre Statele Unite și China ating un nou punct critic. Ministerul de Finanțe din China a anunțat oficial că va impune taxe vamale de 34% pentru toate bunurile provenite din SUA, începând cu 10 aprilie 2025, ca răspuns direct la măsurile tarifare radicale impuse de președintele american Donald Trump.
Această decizie vine într-un context economic global deja fragil, iar efectele nu au întârziat să apară: piețele financiare internaționale au înregistrat vineri scăderi dramatice, începând cu bursele din Europa și până la companiile industriale majore din Marea Britanie.
Replica Beijingului: „O practică tipică de intimidare unilaterală”
Într-un comunicat transmis de Comisia tarifară a Consiliului de Stat al Chinei, autoritățile de la Beijing acuză administrația Trump de acțiuni ilegale și destabilizatoare pentru comerțul mondial.
„Această practică a SUA nu este în conformitate cu normele comerciale internaţionale, subminează grav drepturile şi interesele legitime ale Chinei şi este o practică tipică de intimidare unilaterală”, se arată în declarație.
China avertizează că aceste măsuri americane nu doar că vor afecta schimburile bilaterale, dar riscă să genereze o criză economică globală.
Piețele europene, afectate imediat
Reacția piețelor internaționale a fost imediată. Potrivit The Guardian, indicele FTSE 100 din Londra a pierdut 313 puncte, marcând o scădere de 3,7% – cea mai mare scădere zilnică din martie 2023. Cele mai afectate sectoare: băncile și companiile industriale.
- Barclays: -10%
- NatWest: -9,5%
- Rolls-Royce: -12% pentru scurt timp
- Glencore (minerit): -8,7%
În Europa continentală, indicele Stoxx 600, care reunește cele mai mari 600 de companii, a scăzut cu 4,4%, iar DAX-ul german a pierdut 5%, reflectând o panică generalizată în rândul investitorilor, transmite stirileprotv.ro.
Trump anunță „tarife reciproce”
Scânteia care a declanșat această reacție a fost declarația președintelui american Donald Trump, care a anunțat miercuri o serie de tarife comerciale noi, în special îndreptate către Beijing. Potrivit administrației americane, noile măsuri sunt menite să protejeze economia SUA de „practici neloiale” ale Chinei.
Concret, Trump a stabilit un tarif de 34% pentru toate bunurile din China, suplimentar față de cel de 20% impus anterior în 2024. Astfel, totalul tarifelor pentru importurile chineze a ajuns la 54% – un nivel considerat fără precedent în relațiile comerciale bilaterale.
China avertizează: „Nu există câștigători într-un război comercial”
Ministerul Comerțului din China a reacționat dur, avertizând că astfel de măsuri nu vor face decât să agraveze instabilitatea economică globală.
„Nu există niciun câștigător într-un război comercial și nicio cale de ieșire din protecționism”, se arată într-un comunicat oficial.
În plus, China acuză Statele Unite că închid în mod deliberat ușile comerțului liber, ignorând regulile impuse de Organizația Mondială a Comerțului (OMC).
Eliminarea „lacunei de minimis”
Printre măsurile adoptate de Casa Albă se numără și semnarea unui ordin executiv care închide lacuna comercială „de minimis”, un mecanism care permitea pachetelor de valoare redusă să intre în SUA fără taxe vamale. Măsura afectează în special companiile mici și mijlocii din China și Hong Kong, care până acum beneficiau de această excepție.
De la 9 aprilie, SUA va impune un tarif de bază de 10% pentru aproape toate bunurile expediate din China, înainte de intrarea în vigoare a tarifelor de 34% începând cu 10 aprilie.
Se reaprind temerile privind recesiunea
Economiștii avertizează că reluarea războiului comercial dintre cele două mari economii ale lumii ar putea avea consecințe serioase asupra creșterii economice globale. Piețele financiare reacționează deja negativ, iar investitorii se tem de o posibilă recesiune indusă de tensiunile comerciale.
În ciuda apelurilor internaționale la moderație, semnalele nu sunt optimiste. Atât SUA, cât și China par hotărâte să meargă mai departe cu planurile lor, ceea ce ar putea duce la o escaladare periculoasă a conflictului economic.
Uniunea Europeană a cerut „reținere și dialog”, însă fără o mediere rapidă, lumea s-ar putea confrunta cu un nou episod de criză economică, într-un context deja fragilizat de inflație și incertitudini geopolitice.
