Mirela Loșniță
Judecătoarea Olimpiea Crețeanu, magistrat la Curtea de Apel București, se află în centrul unui moment juridic cu miză majoră pentru sistemul de justiție și pentru viitorul pensiilor magistraților. Pe 16 ianuarie, aceasta este așteptată să pronunțe verdictul într-un dosar care vizează legalitatea numirilor a doi judecători ai Curtea Constituțională a României – o decizie care ar putea bloca activitatea CCR chiar în ziua în care Curtea trebuie să se pronunțe asupra controversatului proiect al pensiilor speciale.
Cine este Olimpiea Crețeanu
Procesul a fost deschis de avocata AUR Silvia Uscov, care a contestat numirile lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc în funcția de judecători CCR. Ședința de judecată de la Curtea de Apel București este programată la ora 9.00, iar la ora 10.00 ar trebui să înceapă ședința CCR în care se discută al doilea proiect al pensiilor magistraților, adoptat recent de Guvernul condus de Ilie Bolojan.
Această suprapunere de calendar transformă hotărârea judecătoarei Olimpiea Crețeanu într-una cu potențial exploziv. Dacă instanța admite cererea de suspendare a numirilor, CCR ar putea fi pusă în imposibilitatea de a funcționa legal în chiar ziua verdictului privind pensiile speciale.
Un magistrat discret, cu un parcurs academic neobișnuit
Olimpiea Crețeanu a absolvit Facultatea de Drept a Universității din București în 1990. După mai bine de două decenii, în 2012, a obținut titlul de doctor la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, cu o teză intitulată „Impactul măsurilor preventive procesual penale asupra Ordinii Publice”. Conducătorul lucrării a fost profesorul universitar Florin Sandu, iar teza a avut 238 de pagini.
Astfel, judecătoarea este doctor în Ordine Publică și Siguranță Națională de aproape 14 ani, un detaliu care nu a fost intens mediatizat până acum. De altfel, profilul public al Olimpiei Crețeanu este extrem de redus. Pe internet există foarte puține informații despre activitatea sa, o singură fotografie publicată în presă și niciun CV oficial disponibil public.
Datele consultate arată însă un parcurs educațional amplu. Pe lângă studiile de bază în Drept, judecătoarea a urmat un masterat la ASE București, Facultatea de Management, și a absolvit mai multe facultăți particulare, inclusiv Sociologie-Psihologie și alte programe de Drept, la universități private din Capitală.
Un traseu profesional cu episoade controversate
Informațiile despre cariera sa în magistratură sunt fragmentare și, uneori, greu de verificat. Se știe că, în 2009, Olimpiea Crețeanu a candidat pentru funcția de președinte al Judecătoriei Turnu Măgurele, obținând rezultate mixte la probele de concurs.
Ulterior, în 2011, a ajuns la Judecătoria Sectorului 1 București, prin detașare. Acolo, în 2013, a pronunțat o achitare răsunătoare în dosarul „Mită la PSD”, în care erau inculpați omul de afaceri Ioan Niculae și fostul președinte al CJ Brăila, Gheorghe Bunea Stancu.
Numele său a reapărut în atenția publică și în 2020, după alegerile locale din Sectorul 1, când a fost implicată în procesul de verificare a voturilor. Atunci, Olimpiea Crețeanu a refuzat să semneze procesul-verbal al Biroului Electoral de Sector, invocând nereguli procedurale.
De-a lungul timpului, a activat la Judecătoria Zimnicea, Judecătoria Turnu Măgurele și Judecătoria Sectorului 1, iar în prezent este judecătoare la Curtea de Apel București.
Demersul juridic inițiat de Silvia Uscov vizează suspendarea și, ulterior, anularea decretelor de numire ale lui Dacian Dragoș și Mihai Busuioc la CCR. Argumentul central este lipsa vechimii legale de 18 ani în magistratură sau în funcții juridice relevante.
Numirea lui Dacian Dragoș a fost făcută de președintele Nicușor Dan, iar cea a lui Mihai Busuioc a fost susținută de PSD. Dacă instanța admite cererea, Curtea Constituțională riscă să nu mai aibă cvorum legal exact în momentul deliberării asupra pensiilor speciale – un proiect deja amânat de trei ori, inclusiv din cauza boicotului unor judecători.
În acest context, decizia Olimpiei Crețeanu devine una dintre cele mai importante hotărâri judiciare ale începutului de an, cu efecte directe asupra echilibrului instituțional și asupra uneia dintre cele mai sensibile teme din agenda publică: pensiile speciale ale magistraților.
