Georgescu Dragos
Premierul Ilie Bolojan a lansat marți seară, într-o declarație televizată la Digi24, un atac ferm și direct la adresa conducerii EximBank și a RA-APPS, semnalând o anomalie gravă privind gestionarea banilor publici. Totul a pornit de la o diferență absurdă de chirie între ceea ce încasează Regia Autonomă – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) pentru o clădire și ceea ce plătește efectiv EximBank pentru același imobil, dar prin intermediul unui terț privat.
Cine este primul nume mare pe care Ilie Bolojan vrea să-l dea afară. L-a revocat deja din funcție
Premierul a făcut public faptul că statul român, prin RA-APPS, încasează 60.000 de euro pe lună pentru vila în care își desfășoară activitatea EximBank, în timp ce banca de stat plătește unui intermediar privat 180.000 de euro lunar. Această diferență de 120.000 de euro lunar, adică 1,44 milioane euro pe an, reprezintă o pierdere clară în patrimoniul public — o pierdere pe care Bolojan o califică drept “o gaură” produsă între două instituții de stat.
Ilie Bolojan nu a întârziat să acționeze. A anunțat public că a cerut Ministerului de Finanțe să înceapă procedura de revocare a directorului EximBank, iar în paralel, a informat că în următoarele zile va fi înaintată o sesizare penală la Parchet în legătură cu această tranzacție suspectă.
„Am cerut Ministerului de Finanţe să declanşeze procedura de înlocuire din funcţia directorului de la bancă, iar în aceste zile va pleca sesizarea la parchet. Sper ca cineva să constate că nu putem avea două expertize pentru aceeaşi clădire, făcute de două instituţii ale statului. Una arată că prețul de piață e 60.000 euro, cealaltă spune că 180.000 euro este tot preț de piață”, a declarat premierul.
Această dublă evaluare — ambele făcute de entități publice — a trezit suspiciuni serioase privind deliberata supralicitare a prețului plătit de bancă, sugerând o posibilă fraudă sau cel puțin o gravă neglijență în gestionarea fondurilor.
Cine este Traian Halalai, șeful EximBank aflat în centrul scandalului
Persoana vizată direct de cererea de demitere este Traian Halalai, actualul președinte executiv al EximBank. Potrivit CV-ului oficial publicat pe site-ul instituției, Halalai are o carieră extinsă în domeniul financiar-bancar, fiind absolvent al Academiei de Studii Economice din București și fost asistent universitar între 1995 și 1998.
De-a lungul anilor, Halalai a ocupat funcții importante în bănci precum ING, unde a fost director financiar, și ulterior la Banca Românească, unde a activat ca director general adjunct între 2006 și 2012. În 2012, guvernul condus de Victor Ponta l-a numit la conducerea EximBank, poziție pe care a continuat să o dețină, cu unele întreruperi, până în prezent.
După fuziunea dintre EximBank și Banca Românească în 2023, instituția s-a transformat în Exim Banca Românească, iar Halalai a fost reconfirmat în fruntea băncii. De asemenea, acesta este membru activ în conducerea Asociației Române a Exportatorilor (AREX).
Totuși, imaginea sa publică a fost afectată recent de o investigație jurnalistică publicată de site-ul Snoop, care l-a surprins petrecând în cluburi de lux din Saint-Tropez chiar în contextul izbucnirii scandalului chiriei. Comportamentul său a fost criticat în presă ca fiind lipsit de responsabilitate și sensibilitate, mai ales având în vedere funcția publică pe care o ocupă.
Cum s-a ajuns la diferențe de chirie de 120.000 de euro pe lună?
Esentialul problemei semnalate de Bolojan constă în faptul că aceeași clădire aparține statului român, însă chiria este percepută diferit, în funcție de circuitul birocratic și financiar în care este implicată.
RA-APPS, entitate de stat care administrează patrimoniul imobiliar al guvernului, închiriază clădirea cu 60.000 euro pe lună către o firmă privată. Această firmă, la rândul său, subînchiriază clădirea către EximBank cu 180.000 euro lunar, deși banca este tot a statului.
“Este o gaură între o firmă a statului care administrează o clădire și o bancă de stat care a subînchiriat de la un privat. Firma privată plătește 60.000 de euro statului, iar EximBank plătește 180.000 euro lunar către acel privat. Într-un an, asta înseamnă o pierdere de 1,5 milioane euro pentru stat”, a explicat premierul.
Această practică ridică întrebări serioase despre ineficiența sistemului public, despre intenții ascunse în stabilirea valorii contractelor și despre responsabilitatea managerială a celor implicați.
RA-APPS în vizor: urmează o reformă?
Întrebat în direct dacă are în vedere și reformarea RA-APPS, Ilie Bolojan a fost prudent, invocând faptul că este abia de zece zile în funcție. Cu toate acestea, tonul său sugerează că intenționează să evalueze în detaliu activitatea instituției.
“Dacă nu au observat o astfel de situație evidentă, care se vede din avion, atunci probabil că sunt și alte probleme acolo, dar nu vreau să mă antepronunț”, a punctat premierul.
RA-APPS este adesea percepută ca o regie opacă, greu de reformat și supusă intereselor politice. De-a lungul anilor, instituția a fost criticată pentru gestionarea ineficientă a patrimoniului de stat, pentru contracte neclare și pentru lipsa de transparență în închirierea imobilelor de protocol.
