Miruna
Încep să apară primele variante privind componența Guvernului pe care premierul desemnat Siegfried Mureșan încearcă să îl formeze după nominalizarea făcută de președintele Nicușor Dan. PNL, USR și UDMR și-au declarat susținerea pentru noul premier, însă cele trei formațiuni nu dispun singure de voturile necesare pentru învestirea Cabinetului în Parlament. În paralel cu negocierile pentru o majoritate, în interiorul partidelor sunt vehiculate deja mai multe nume pentru principalele ministere. De la Afaceri Interne și Apărare până la Transporturi, Justiție, Energie, Sănătate sau Educație, există câte două sau chiar trei variante pentru unele portofolii, însă nicio listă definitivă nu a fost prezentată oficial.
Cine ar putea prelua ministerele de forță
Una dintre cele mai importante întrebări privește Ministerul Afacerilor Interne. Printre variantele vehiculate pentru conducerea MAI se numără Mircea Abrudean și Florin Roman. O eventuală schimbare ar însemna plecarea lui Cătălin Predoiu din fruntea ministerului, însă negocierile politice nu au ajuns încă în punctul în care o astfel de modificare să fie confirmată.
Mircea Abrudean are experiență în administrația publică, după ce a ocupat de-a lungul timpului mai multe poziții, inclusiv cea de prefect, șef al Cancelariei premierului și secretar general al Guvernului. Florin Roman este, la rândul său, un nume cunoscut în PNL și a activat în zona administrației publice, având și responsabilități politice în domenii care includ administrația și ordinea publică.
La Ministerul Apărării, Radu Miruță rămâne una dintre principalele variante luate în calcul. Politicianul USR a ajuns la Apărare în decembrie 2025, după ce anterior a condus Ministerul Economiei. O altă variantă vehiculată în interiorul USR este Bogdan Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților.
Mai complicate sunt calculele pentru Ministerul Transporturilor. Printre numele aflate în discuție apar Horațiu Cosma și Cătălin Drulă, dar și Radu Miruță. În cazul în care acesta din urmă ar fi mutat de la Apărare la Transporturi, USR ar trebui să găsească o altă formulă pentru conducerea MApN.
La Ministerul Finanțelor, Alexandru Nazare este prezentat drept una dintre variantele importante pentru continuitate. În scenariile discutate apar însă și alte nume, între care Gabriela Horga și Tánczos Barna.
Toate aceste variante depind însă de rezultatul negocierilor politice. Premierul desemnat nu a prezentat până acum o listă oficială a Cabinetului și a precizat că prima etapă este elaborarea programului de guvernare, după care vor urma discuțiile cu grupurile parlamentare.
Mai multe variante pentru Justiție, Energie și Sănătate
Ministerul Justiției este un alt portofoliu pentru care sunt vehiculate mai multe variante. Stelian Ion, Oana Murariu și Simona Spătaru se află printre numele menționate în scenariile privind viitorul Cabinet. Alegerea finală ar urma să depindă atât de negocierile dintre partidele care îl susțin pe Siegfried Mureșan, cât și de arhitectura politică a viitorului Executiv.
La Agricultură, Tánczos Barna ar putea avea un avantaj datorită faptului că gestionează deja interimar acest domeniu. Totuși, distribuirea portofoliilor între PNL, USR și UDMR nu este stabilită definitiv, iar o eventuală participare sau susținere a PSD ar putea modifica semnificativ actualele calcule.
Pentru Ministerul Energiei sunt vehiculate trei nume: Cristina Prună, Sebastian Burduja și Antal Lóránt. Fiecare variantă ar presupune o formulă politică diferită, motiv pentru care desemnarea titularului acestui portofoliu va depinde de acordul final dintre formațiunile implicate în negocieri.
Și Ministerul Sănătății are mai multe variante. Adrian Wiener, Vass Levente și Cseke Attila se numără printre numele vehiculate. Cseke Attila gestionează în prezent interimatul, după schimbările produse în Guvern în primăvară.
La Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene sunt menționați Dragoș Pîslaru și Cristian Ghinea. În cazul Ministerului Educației, printre variantele vehiculate se numără Daniel David Dimian, Ștefan Pălărie și Marilen Pirtea.
Pentru Ministerul Afacerilor Externe, Oana Țoiu ar putea continua, însă în calculele politice apare și numele lui Dan Barna. La Ministerul Mediului, Diana Buzoianu este prezentată drept principala variantă pentru păstrarea portofoliului.
Un element important este că viitorul Guvern ar putea avea un grad ridicat de continuitate față de Cabinetul precedent. După plecarea PSD de la guvernare în aprilie, mai multe ministere au rămas fără titulari, fiind conduse interimar de membri ai partidelor rămase la putere.
În acest context, unele dintre persoanele care ocupă deja funcții guvernamentale ar putea rămâne în noul Executiv, în timp ce pentru portofoliile rămase disponibile ar urma să fie făcute noi nominalizări.
Guvernul Mureșan are nevoie de voturi suplimentare în Parlament
Problema decisivă pentru Siegfried Mureșan nu este însă doar împărțirea ministerelor, ci formarea unei majorități parlamentare. PNL, USR și UDMR nu dețin singure cele 233 de voturi necesare învestirii Guvernului. Calculele parlamentare arată că premierul desemnat are nevoie de un număr important de voturi suplimentare pentru ca noul Cabinet să treacă de Parlament.
Tocmai de aceea, negocierile cu PSD capătă o importanță majoră. UDMR a transmis public că o majoritate stabilă ar putea fi construită cu participarea sau sprijinul social-democraților, însă PSD nu a luat încă o decizie definitivă.
Sorin Grindeanu a anunțat că social-democrații vor analiza situația într-o ședință programată pentru luni, 21 septembrie. Liderul PSD a condiționat un eventual sprijin de programul de guvernare și de schimbarea direcției politice față de Cabinetul precedent.
În cazul în care PSD decide să nu susțină Cabinetul Mureșan, strângerea voturilor necesare pentru învestire ar deveni considerabil mai complicată. Dacă social-democrații acceptă negocierile, discuția s-ar putea extinde inclusiv asupra structurii viitorului Executiv și a distribuirii ministerelor.
Siegfried Mureșan a fost desemnat premier pe 17 septembrie 2026 de președintele Nicușor Dan, după consultările cu formațiunile parlamentare. Europarlamentarul liberal a acceptat nominalizarea, iar PNL, USR și UDMR și-au exprimat susținerea pentru formarea unui nou Guvern.
În această etapă, însă, numele vehiculate pentru ministere trebuie privite drept variante de lucru, nu drept nominalizări oficiale. Premierul desemnat a anunțat că prioritatea imediată este redactarea programului de guvernare, iar negocierile pentru obținerea unei majorități parlamentare continuă.
Abia după clarificarea formulei politice de susținere ar urma să fie stabilită lista definitivă a miniștrilor. Până atunci, Mircea Abrudean, Florin Roman, Radu Miruță, Cătălin Drulă, Alexandru Nazare, Stelian Ion, Cristina Prună, Sebastian Burduja, Adrian Wiener, Cseke Attila, Dragoș Pîslaru, Cristian Ghinea, Oana Țoiu și celelalte nume apărute în spațiul public rămân variante aflate în calculele pentru viitorul Cabinet.
