Grigore Madalina
Curtea Constituțională a României a decis să amâne până la data de 28 decembrie, ora 13:00, hotărârea privind legea care vizează modificarea pensiilor speciale ale magistraților. Judecătorii Constituției erau așteptați miercuri să se pronunțe asupra sesizării de neconstituționalitate formulate de Înalta Curte de Casație și Justiție în legătură cu noul proiect propus de Guvernul Bolojan.
Potrivit informațiilor prezentate de Antena 3 CNN, ședința CCR a durat aproximativ cinci ore, iar în final magistrații au decis amânarea, după ce patru judecători au solicitat un nou termen pentru a analiza suplimentar documentele în cauză.
Motivul invocat de cei patru judecători CCR
Conform surselor citate, cei patru judecători care au cerut amânarea au susținut că ar avea nevoie de „mai multe informații” pentru a formula un punct de vedere final. Toți cei patru ar fi judecători numiți la propunerea PSD. Este vorba despre:
-
Bogdan Licu
-
Cristian Deliorga
-
Gheorghe Stan
-
Mihai Bușuioc
Aceștia au solicitat amânarea după analiza sesizării formulate de Înalta Curte, care consideră că proiectul Guvernului privind pensiile magistraților conține prevederi neconstituționale și afectează independența sistemului judiciar.
Contextul sesizării depuse de ÎCCJ
În urmă cu o săptămână, judecătorii Înaltei Curți au votat în unanimitate sesizarea Curții Constituționale asupra proiectului legislativ propus de Guvern, care vizează schimbarea regulilor de pensionare în magistratură. La dezbatere au participat toți cei 102 judecători prezenți, iar votul a fost unanim în favoarea trimiterii proiectului la CCR.
Magistrații au fost convocați de președinta instanței supreme, Lia Savonea, pentru a analiza efectele proiectului legislativ asupra pensiilor de serviciu ale judecătorilor și procurorilor.
Argumentele ÎCCJ: legea ar discrimina și ar afecta independența justiției
În comunicatul transmis, ÎCCJ enumeră mai multe motive pentru care consideră că legea este neconstituțională. Printre acestea:
-
discriminarea magistraților în raport cu alți beneficiari ai unor pensii de serviciu;
-
afectarea independenței justiției, având în vedere standardele stabilite de CJUE, CEDO și CCR;
-
eliminarea de facto a pensiei de serviciu, prin reducerea semnificativă a cuantumului acesteia;
-
încălcarea deciziilor anterioare ale CCR, care au stabilit limite clare privind reglementările aplicabile pensiilor de serviciu;
-
folosirea unor termeni neclari, care pot crea incertitudine juridică.
Înalta Curte susține că legea „anulează în practică pensiile de serviciu”, ceea ce ar pune magistrații într-o situație defavorabilă în comparație cu alte categorii profesionale similare.
În comunicat se arată și că expunerea de motive prezentată de Guvern nu conține date solide privind impactul financiar real, fiind „mai degrabă destinată comunicării publice decât justificării riguroase a modificărilor propuse”.
Ce prevede legea promovată de Guvernul Bolojan
Proiectul de lege analizat prevede, printre altele:
-
creșterea graduală a vârstei de pensionare până la 65 de ani;
-
stabilirea unui plafon: pensia nu poate depăși 70% din indemnizația netă din ultima lună de activitate.
Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament pentru acest proiect.
Premierul Ilie Bolojan a declarat în plen că sistemul pensiilor speciale necesită o reformă amplă, afirmând că în prezent „există pensionări la 48–50 de ani și pensii egale cu ultimele salarii”, aspect pe care îl consideră inechitabil față de restul populației active.
Consiliul Superior al Magistraturii a emis însă un aviz negativ, iar judecătorii și procurorii au solicitat ca pensia lor să rămână aproape de nivelul ultimului salariu încasat, invocând specificul muncii și riscurile profesionale.
Primul proiect al reformei pensiilor speciale a fost declarat neconstituțional de CCR în luna octombrie, motivul invocat fiind lipsa avizului CSM în termenul prevăzut de lege, chiar dacă acesta are caracter consultativ.
