Loredana Ionescu
PSD a anunțat miercuri că va solicita, la următoarea ședință a coaliției, adoptarea unei decizii politice prin care impozitul aplicat solariilor să fie eliminat. Formațiunea susține că această prevedere a fost inclusă în lege fără consultarea și fără acordul partidelor din actuala guvernare.
Impozitul care ar putea fi eliminat din România
Într-un comunicat oficial, PSD precizează că, deși legea care conține această măsură a fost declarată constituțională, Guvernul are posibilitatea de a interveni prin ordonanță de urgență pentru a reveni la reglementarea anterioară, ce scutea solariile și anexele gospodărești de la plata impozitului.
„Având în vedere că legea care conţine această prevedere a trecut examenul de constituţionalitate, Guvernul poate interveni printr-o ordonanţă de urgenţă prin care să se revină la reglementarea anterioară, potrivit căreia solariile şi alte asemenea anexe gospodăreşti erau scutite de impozit”, spune PSD într-un comunicat oficial”.
Partidul subliniază că astfel de taxe, cu impact redus asupra veniturilor bugetare, generează doar nemulțumire în rândul populației, fără a contribui la rezolvarea dezechilibrelor financiare ale statului. PSD le solicită miniștrilor din celelalte formațiuni din coaliție să aplice riguros deciziile politice agreate, fără a introduce prevederi care nu au fost discutate în prealabil.
„În acest context, PSD solicită miniştrilor celorlalte partide să transpună în mod fidel deciziile politice care vizează domeniile lor de activitate, fără a mai introduce alte elemente care nu au fost agreate în cadrul Coaliţiei de guvernare”, subliniază PSD în comunicat.
Contextul legislativ și decizia CCR
Curtea Constituțională a României a decis, cu unanimitate de voturi, că legea privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice este constituțională. Obiecția depusă de 28 de senatori din partea Alianței pentru Unirea Românilor a fost respinsă ca neîntemeiată. CCR a analizat procedura de reexaminare și a stabilit că Parlamentul a respectat toate etapele prevăzute de lege și de deciziile anterioare ale Curții.
Inițial, legea a fost adoptată prin procedura angajării răspunderii Guvernului, în septembrie 2025. Ulterior, Parlamentul a reexaminat textul în noiembrie 2025, pentru a elimina prevederile declarate neconstituționale, cele referitoare la utilizarea tehnicii poligraf în cazul unor funcționari publici.
Curtea a clarificat faptul că Parlamentul nu este obligat să utilizeze aceeași procedură de adoptare folosită inițial, ci doar să corecteze textele declarate neconstituționale. De asemenea, critica privind lipsa solicitării opiniei Consiliului Fiscal a fost considerată irelevantă, întrucât modificările reexaminate vizau doar aspecte non-fiscale.
„(…) Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative a fost adoptată prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Camerei Deputaţilor şi Senatului, în şedinţă comună, la data de 7 septembrie 2025.
Cu privire la legea astfel adoptată au fost formulate două obiecții de neconstituționalitate. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.481/2025, a constatat că dispoziţiile legii referitoare la folosirea tehnicii poligraf pentru detecţia comportamentului simulat al unor funcționari din sfera publică încalcă art.1 alin.(5) din Constituţie, nefiind reglementate condiţiile/circumstanţele de dispunere a testării poligraf, precum şi relevanţa în procedura disciplinară a rezultatului testării, a refuzului funcţionarului de a se supune testării ori a retragerii consimţământului anterior finalizării testării.
În urma reexaminării dispozițiilor constatate ca fiind neconstituționale pentru punerea lor de acord cu decizia antereferită a Curții Constituționale, Parlamentul, în ședință comună, la data de 18 noiembrie 2025, a adoptat legea analizată în condițiile art.147 alin.(2), cu respectarea prevederilor art.65 alin.(2) și ale art.76 alin.(1) din Constituție, potrivit formulei de atestare a legalităţii adoptării legii.
Curtea a reținut că legea reexaminată nu este o lege nouă față de cea inițial adoptată, ci este vorba despre aceeași lege care a fost pusă de acord cu decizia Curții Constituționale Decizia nr.481/2025. Parlamentul nu este ținut să adopte legea reexaminată prin mijlocirea aceluiași procedeu de legiferare utilizat inițial, ci să redeschidă procedura de legiferare în vederea remedierii aspectelor de neconstituționalitate. Totodată, nici din cuprinsul art.114 din Constituție nu rezultă că, în corelare cu art.77 alin.(2) și art.147 alin.(2) din Constituție, Guvernul ar trebui să își angajeze încă odată răspunderea sa (asupra legii reexaminate) în fața Parlamentului cu întregul mecanism aferent acestei proceduri. De altfel, în aplicarea normelor constituționale, art.13 pct.11 din Regulamentul activităţilor comune ale Camerei Deputaţilor şi Senatului prevede adoptarea legii reexaminate în ședință comună. Prin urmare, critica de neconstituționalitate raportată la art.1 alin.(4) și (5), art.114 și art.147 din Constituție este neîntemeiată.
Curtea a mai stabilit că invocarea art.1 alin.(5) din Constituție, prin prisma nesolicitării opiniei Consiliului fiscal, este irelevantă în cauză, având în vedere că această critică nu vizează procedura reexaminării sau textele legale supuse acestei proceduri, ci reprezintă o critică cu caracter general privitoare la legea în ansamblul său ce nu poate forma obiect al controlului de constituționalitate a legii reexaminate.
Decizia este definitivă și general obligatorie”, se arată într-un comunicat al CCR.
Decizia CCR este definitivă și obligatorie, iar legea rămâne în vigoare în forma actuală, până la o eventuală intervenție a Guvernului prin ordonanță de urgență, dacă aceasta va fi convenită în cadrul coaliției.
Sursa foto: Arhivă
