Georgescu Dragos
Curtea Constituțională a României (CCR) își reînnoiește parțial componența în urma unor decizii recente adoptate de cele două camere ale Parlamentului. Mihai Busuioc, actualul președinte al Curții de Conturi, a fost ales de Senat pentru un mandat de 9 ani ca judecător constituțional. În paralel, Asztalos Csaba, președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, a fost validat de Camera Deputaților pentru un mandat similar în cadrul aceleiași instituții. Cei doi vor deveni parte dintr-un organism esențial în arhitectura statului român, al cărui rol este de a garanta supremația Constituției și de a veghea asupra echilibrului dintre puterile statului.
Cine sunt noii judecători de la Curtea Constituțională
Mihai Busuioc a fost ales judecător constituțional de către Senatul României în urma unui vot secret desfășurat în plen. Potrivit anunțului oficial, acesta a obținut 79 de voturi din totalul senatorilor prezenți, un scor suficient pentru a-i asigura accederea în această funcție-cheie.
Propunerea pentru Busuioc a venit din partea Partidului Social Democrat (PSD), care a susținut candidatura acestuia ca parte a înțelegerii politice pentru reînnoirea Curții Constituționale. Busuioc va ocupa astfel locul lăsat liber de unul dintre cei trei judecători care își încheie mandatul în acest an, alături de ceilalți doi noi membri validați din partea Camerei Deputaților și a Președinției.
Numirea sa marchează o schimbare de profil în cadrul CCR, având în vedere că Mihai Busuioc vine cu o experiență solidă în domeniul administrativ și în controlul financiar. Este cunoscut pentru mandatul său la conducerea Curții de Conturi, unde a coordonat auditul fondurilor publice și a avut o abordare tehnică în gestionarea bugetelor instituționale.
Camera Deputaților a votat, la rândul ei, pentru desemnarea unui nou judecător constituțional, alegându-l pe Asztalos Csaba, cu un scor de 195 de voturi. Asztalos este o figură cunoscută în spațiul public prin activitatea sa îndelungată în fruntea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), unde a avut un mandat de peste 18 ani.
Candidatura sa a fost propusă de Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), formațiune din partea căreia Asztalos a avut sprijin constant în timpul activității sale la CNCD. De-a lungul anilor, el s-a remarcat printr-o abordare moderată și echilibrată în materie de drepturi și libertăți fundamentale, fiind implicat în numeroase dosare sensibile din perspectiva drepturilor omului.
Votul masiv obținut în Camera Deputaților reflectă sprijinul politic larg pentru numirea sa, inclusiv din partea formațiunilor parlamentare de centru-dreapta, ceea ce sugerează că profilul său profesional și poziționările echilibrate au fost apreciate transversal politic.
Ce presupune mandatul de judecător la Curtea Constituțională
Judecătorii Curții Constituționale sunt numiți pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi reînnoit. Aceștia trebuie să fie juriști cu o reputație profesională solidă, recunoscuți pentru competența și integritatea lor, și să fi exercitat o funcție juridică timp de cel puțin 18 ani.
CCR este formată din nouă judecători, desemnați în mod echilibrat de cele trei mari instituții ale statului: trei de Camera Deputaților, trei de Senat și trei de Președintele României. În acest fel, componența Curții reflectă o pluralitate de viziuni și sensibilități juridice.
Mandatul de 9 ani este gândit pentru a asigura stabilitate și independență în luarea deciziilor, astfel încât CCR să poată acționa ca un garant real al respectării Constituției, în afara presiunilor politice imediate.
Printre atribuțiile Curții se numără controlul constituționalității legilor, soluționarea conflictelor juridice de natură constituțională între autoritățile publice, validarea rezultatelor alegerilor și a referendumurilor, precum și constatarea circumstanțelor care justifică instituirea stării de urgență sau de asediu.
Ce aduce fiecare dintre cei doi noi membri în structura CCR
Mihai Busuioc aduce la Curtea Constituțională un profil tehnocrat, centrat pe controlul legalității cheltuielilor publice și pe organizarea administrativă a instituțiilor statului. A fost secretar general al Guvernului în mai multe cabinete, un post cheie în arhitectura executivului, de unde a gestionat comunicarea și fluxul de acte normative între ministere și Palatul Victoria. De asemenea, experiența sa în domeniul auditului public îi oferă o înțelegere profundă a sistemului bugetar și a legalității administrative – un plus în analiza constituțională a actelor normative cu implicații financiare.
Asztalos Csaba, în schimb, vine cu o perspectivă axată pe protecția drepturilor fundamentale, pe egalitatea de șanse și pe nediscriminare. A fost implicat în numeroase decizii ale CNCD privind discursul instigator la ură, discriminarea religioasă, etnică și pe criterii de gen. Experiența sa este complementară față de cea a lui Busuioc și va contribui la consolidarea componentelor de drepturile omului în activitatea CCR.
Această diversitate de expertize este esențială pentru funcționarea echilibrată a Curții, care trebuie să judece chestiuni complexe, de la constituționalitatea legilor până la conflicte de competență între instituții.
