Cristina Cohuț
Alegerile prezidențiale din 2025 au adus nu doar surprize politice, ci și un cutremur în economie. George Simion a câștigat primul tur cu aproape 41% din voturi. Piețele financiare au reacționat dur. Leul s-a prăbușit. Bursa a pierdut miliarde. În mijlocul acestei furtuni, ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, a transmis un mesaj direct. „Avem rezerve. Salariile și pensiile se plătesc. Dar propaganda electorală nu ajută,” a declarat oficialul, vizându-l pe Simion. România poate rămâne în deficitul de 7%, spune ministrul. Dar încrederea investitorilor e fragilă. Economia pare prinsă între realitate și spectacol politic.
Primul mesaj oficial după criza economică post-alegeri
Tanczos Barna a ieșit public miercuri dimineață. Declarația a venit după o noapte de pierderi dramatice în piețele financiare. Electrica, Transgaz, Hidroelectrica, Antibiotice și Banca Transilvania au pierdut procente importante. S-au evaporat aproape 6 miliarde de lei din capitalizarea bursieră, transmite antena3.ro.
Pe fondul tensiunii, ministrul a liniștit populația. A spus clar: salariile și pensiile sunt acoperite. Investițiile merg înainte.
„Avem suficientă rezervă, avem suficient plasament. Asigurăm plata pensiilor, a salariilor și a investițiilor”, a afirmat Barna într-o conferință la Palatul Victoria.
Oficialul a subliniat că statul român funcționează. Cash-flow-ul e stabil. Plățile sunt prioritizate. Este o practică lunară, firească, spune el. Nimic ieșit din comun.
„Este o chestiune de normalitate, o chestiune care se face lună de lună.”
În spatele calmului, rămâne însă realitatea dură. Înghețarea pensiilor. Înghețarea salariilor. Barna nu neagă. Le confirmă. Dar spune că e temporar. Și vine din cheltuielile prea mari făcute în anul precedent.
Scăderi masive la bursă și presiuni asupra leului
Efectele alegerilor s-au văzut în cifre, nu în discursuri. Bursa de Valori București a intrat în roșu la doar câteva ore după publicarea rezultatelor parțiale. Simion conducea. Piețele s-au speriat.
Electrica a pierdut aproape 4%. Transgaz, alt gigant de stat, a înregistrat un minus de 2,5%. Hidroelectrica, perla energetică a țării, a căzut cu peste 1%. Antibiotice Iași a pierdut 5%, iar Banca Transilvania — aproape 3%.
Valentin Tătaru, economist-șef ING România, a vorbit despre o presiune „neobișnuit de intensă” asupra leului. În aceeași zi, Banca Națională a anunțat un curs record: 5,0378 lei pentru un euro.
Este prima dată când pragul simbolic de 5 lei a fost depășit oficial. Semnalul este clar: încrederea investitorilor în stabilitatea politică și economică a fost zdruncinată.
Motivul? Frica. Frica de un viitor incert. Frica de o posibilă guvernare cu accente anti-occidentale. Frica de un discurs radical.
Simion și propaganda economică. Acuzațiile lui Tanczos Barna
Tanczos Barna nu s-a ferit de cuvinte. L-a atacat direct pe George Simion. L-a acuzat că răspândește cifre fără analiză. Că bagă spaima în oameni. Că alimentează panica.
„Aruncarea în piață a unor cifre fără analiză și fără impact calculat face parte din propaganda electorală caracteristică domnului Simion,” a declarat ministrul.
Fără a-l numi direct, Barna a făcut referire la Călin Georgescu — omul despre care Simion spune că va fi premier. „Asemenea anunțuri nu doar că destabilizează, dar nu au nicio susținere economică reală,” a completat un consilier din minister.
Barna a cerut responsabilitate. A spus că politica economică nu se face cu slogane. Ci cu calcule. Cu bugete. Cu încasări și cheltuieli.
„Nu am calculat deficitul pentru aprilie. Dar până acum suntem în parametri normali. Dacă se menține trendul de încasări, ne încadrăm în 7%,” a adăugat el.
A mai spus că doar în aprilie, veniturile fiscale au depășit 50 de miliarde de lei. Un semnal pozitiv, într-un context volatil.
Deficitul de 7% și asigurările privind plățile
Deficitul de 7% este miza guvernului. România trebuie să respecte acest plafon, altfel riscă să piardă finanțări europene. Să crească dobânzile. Să se îndepărteze de piețele internaționale.
Tanczos Barna spune că acest obiectiv este realizabil. Cu o singură condiție: veniturile trebuie să fie cele prognozate.
„Am depășit ținta în aprilie. Dacă menținem ritmul, ne încadrăm,” a declarat ministrul.
A vorbit și despre cheltuieli. Le numește „fluctuante” și „neuniforme”. De exemplu, dobânzile nu sunt constante lunar. Așa că analiza lunară a deficitului e „înșelătoare”.
Totuși, Barna recunoaște că bugetul e tensionat. Că nu e loc de greșeli. Că trebuie tăiate cheltuielile inutile. Că orice derapaj poate duce la criză.
„Trebuie reduse cheltuielile. Trebuie prioritizate plățile. Trebuie urmărite lunar încasările,” a spus oficialul.
Pe scurt: fără panică, dar cu vigilență maximă.
Apelul la responsabilitate
După 41% în primul tur, George Simion a devenit favorit. Dar a adus și haos. Haos în piețe. Haos în planurile investitorilor. Haos în declarațiile oficialilor.
În acest context, ministrul Finanțelor cere echilibru. Cere ca politicienii să nu transforme economia în scenă de campanie.
„Propaganda nu ajută. Într-un moment de maximă tensiune, avem nevoie de stabilitate,” a spus Barna.
Economia nu iartă. Nu are răbdare. Reacționează instant. Și când scade încrederea, urmează scăderile: la bursă, în valută, în investiții.
Analiștii internaționali urmăresc alegerile din România. Agențiile de rating au avertizat deja că un „salt populist” poate duce la retrogradări. Adică împrumuturi mai scumpe pentru România. Adică mai puțini bani pentru drumuri, spitale, școli.
Barna a transmis că ministerul pe care îl conduce va continua să facă „politici responsabile”. A spus că banii de salarii, pensii și investiții sunt în siguranță.
Dar a avertizat: „Nu putem merge înainte cu povești. Ci cu cifre reale. Cu măsuri concrete. Cu profesionalism.”
