Nicolescu Daniela
Coaliția de guvernare a stabilit direcțiile finale ale pachetului trei de măsuri pentru redresarea economică și a ajuns la un acord în privința pensiilor speciale. Totul se va comunica oficial marți, zi în care președintele Nicușor Dan are programată și o discuție decisivă cu reprezentanții magistraților. Dacă nu se va ajunge la o înțelegere, proiectul va rămâne în forma sa inițială, fără concesii.
Ultima întâlnire între președinte și magistrați
Surse politice au confirmat că marți va avea loc o discuție între președintele Nicușor Dan și reprezentanții judecătorilor și procurorilor, o întrevedere considerată decisivă în contextul tensiunilor crescânde din sistemul judiciar. Întâlnirea nu îi va include pe liderii coaliției, iar dacă discuțiile nu vor conduce la un acord, proiectul privind reforma în Justiție va rămâne în forma sa inițială, cu zece ani de tranziție și un cuantum de 70% din salariul net pentru pensiile magistraților.
Negocierile se desfășoară în plin scandal public legat de reducerea pensiilor speciale, de prelungirea vârstei de pensionare și de reacțiile dure venite chiar din interiorul sistemului judiciar. Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a amplificat tensiunile cerând suplimentar resurse bugetare în beneficiul magistraților, în vreme ce Consiliul Superior al Magistraturii a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, după declarațiile acesteia de la Digi24 privind privilegiile din Justiție.
Escaladarea conflictului în sistemul judiciar
În spațiul public au circulat în ultimele săptămâni reacții care au atras critici puternice. Unii judecători au mers până la comparații cu Holocaustul, iar un protest împotriva șefei Curții Supreme a avut loc în fața ÎCCJ.
În același timp, în societate a fost remarcat un val de eliberări ale unor infractori importanți, exact în perioada în care Înalta Curte solicita mai mulți bani pentru magistrați. În documentul intitulat „Acord pentru Justiție și stabilitate instituțională”, instituția condusă de Lia Savonea a cerut două măsuri suplimentare:
„Recunoașterea oficială și publică a faptului că, în prezent, magistrații aflați în activitate preiau un volum de muncă disproporționat, determinat de numărul ridicat de posturi vacante și neocupate la nivelul instanțelor și parchetelor, precum și a faptului că această realitate afectează ritmul și calitatea actului de justiție și conduce la o uzură profesională semnificativă.”
„Acordarea unei cote compensatorii din economiile salariale generate de neocuparea posturilor vacante, direcționate transparent către magistrații care asigură efectiv funcționarea instanțelor și parchetelor.”
Acordul nu a fost votat de Adunarea Generală a ÎCCJ, ci asumat personal de Savonea, decizie contestată de magistrați care au subliniat că trebuia convocat plenul instanței supreme.
Reacții politice și tensiuni în coaliție
Premierul Ilie Bolojan a oferit joi seara o declarație amplă la Euronews, explicând că discuția mediată de președinte între magistrați și liderii coaliției „nici măcar nu s-a apropiat de o variantă care să ducă la un numitor comun”. Șeful guvernului a explicat faptul că, după aplicarea reducerilor propuse, pensiile magistraților ar urma să ajungă la aproximativ 3.200 de euro:
„3.200 euro, vă rog să mă iertaţi, net pe lună, putem discuta dacă este o pensie potrivită pentru viziunea unui magistrat. Gândiţi-vă că este o pensie pe care foarte puţini români o încasează după o viaţă de muncă de 40 de ani, de 35 de ani şi aşa mai departe. La ceea ce este astăzi în România, este o pensie în care ai oricum o bătrâneţe decentă. Ca să nu spun mai mult de atât.”
Premierul a punctat diferențele uriașe dintre pensiile din magistratură și cele din sistemul public:
„Vă rog să vă gândiţi că o pensie cu care astăzi se iese în magistratură medie este aproape 5.000 de euro. Gândiţi-vă că o pensie medie în România este 550-600 de euro astăzi. Adică este o diferenţă foarte mare între pensia medie şi pensia din magistratură. Şi atunci aceste lucruri, când ne place, când nu ne place, trebuie să fie corectate. V-am spus că e o problemă de a avea un sistem echitabil cât de cât, dar să ai şi un sistem care poate să stea în picioare în anii următori.”
Plângeri penale, acuzații dure și intervenția președintelui
În paralel, Consiliul Superior al Magistraturii a depus o plângere penală împotriva vicepremierului Oana Gheorghiu, acuzând-o de „incitare la ură, violență și discriminare”. Claudiu Sandu, vicepreședintele CSM, a declarat: „A fost redactată și trimisă la PÎCCJ. Am apreciat că au existat anumite indicii cu privire la propagarea unei uri în mediul public față de categoria profesională a magistraților. O plângere penală este un exercițiu democratic în anumite limite pentru că nu echivalează cu o condamnare sau urmărire penală (…). Fiind supusă unui tir de atacuri continuie de 5-6 luni s-a trecut o linie roșie.”
Judecătoarea Adriana Stoicescu, într-o postare intens criticată, a scris:m „A început cu nişte semne galbene pe haine. (…) Pentru mine, nimic nou, am avut supravieţuitori în familie… Am obosit. Şi eu şi mulţi dintre colegii mei. Ar trebui să plecăm, aşa cum ne cere vocea poporului, să vă lăsăm să faceţi ce vreţi… Miza tuturor acţiunilor dvs este să transformaţi ţara asta într-o colonie…”
Președintele Nicușor Dan a reacționat marți dimineață: „Cred că declarația doamnei viceprim-ministru a fost nefericită, iar reacția CSM a fost mult exagerată. Dacă va ajunge la mine cererea de avizare urmărire penală nu o voi semna. Oana Gheorghiu trebuie să rămână în funcție, nu e o greșeală așa mare (…) Magistrații au devenit un fel de vinovați de serviciu și asta nu e normal.”
