Cristina Cohuț
Încă de la începutul acestei săptămâni, credincioșii ortodocși au intrat în perioada Postului Paștelui, un post recunoscut pentru rigorile sale alimentare, durata îndelungată și numărul redus de zile în care sunt permise anumite alimente, precum peștele.
Postul Paștelui în tradiția românească
Cunoscut în tradiția populară sub numele de Postul Mare, acest post precede sărbătoarea Învierii Domnului și se distinge ca fiind cel mai lung și mai strict din punct de vedere alimentar. Cu o durată de șapte săptămâni, echivalentă cu 48 de zile, Postul Mare impune restricții stricte asupra consumului de alimente de origine animală.
Potrivit site-ului creștinortodox.ro, această perioadă de post amintește de postul de patruzeci de zile ținut de Mântuitor înainte de a-și începe activitatea mesianică. Din acest motiv, mai este cunoscut și sub denumirea de Paresimi, termen provenit din limba latină, care desemnează o perioadă de patruzeci de zile.
Zilele cu dezlegare la pește în Postul Paștelui 2025
Postul Mare din anul 2025 a început pe 3 martie, imediat după Duminica Izgonirii lui Adam din Rai, cunoscută și sub numele de Lăsatul Secului de Brânză. Acesta se va încheia în seara Sâmbetei Mari, ultima zi din Săptămâna Patimilor, chiar înainte de celebrarea Învierii, scrie observatornews.ro.
În timpul acestui post sever, există doar două zile în care este permis consumul de pește. Acestea sunt 25 martie, când se prăznuiește Buna Vestire, și 13 aprilie, în Duminica Floriilor, care marchează Intrarea Domnului în Ierusalim.
Dezlegări la untdelemn și vin
În cadrul Postului Mare, există anumite zile în care este permis consumul de untdelemn și vin, dar mai rar și de pește. Atât uleiul, cât și vinul sunt considerate alimente esențiale în dieta umană, iar excluderea acestora din alimentație face ca cei care postesc să conștientizeze mai bine importanța lor.
Conform rânduielilor bisericești, untdelemnul și vinul pot fi consumate în zilele de sâmbătă și duminică, după oficierea Sfintei Liturghii. De asemenea, aceste alimente sunt permise și în zilele de sărbătoare marcate cu simbolurile „cruce roșie” sau „cruce neagră”, cu condiția ca acestea să nu coincidă cu prima sau ultima săptămână a Postului Mare, perioade considerate de postire severă.
O altă excepție este joia din a cincea săptămână a postului, imediat după ziua de miercuri, când în biserici se citește integral Canonul Sfântului Andrei Criteanul. Totodată, în Joia Mare, ziua în care se amintește Cina cea de Taină, se permite consumul de vin ca o excepție de la regulile stricte ale postului.
Postul Paștelui, cea mai lungă și dificilă perioadă de postire
Dintre toate cele patru mari posturi de peste an, Postul Paștelui este considerat cel mai dificil atât prin durata sa, cât și prin restricțiile impuse. Acesta durează patruzeci de zile, la care se adaugă Săptămâna Patimilor, fiind astfel o perioadă de pregătire spirituală și trupească pentru sărbătoarea Învierii Domnului.
Conform tradiției creștine, postul nu reprezintă doar o abținere de la anumite alimente, ci și un exercițiu de curățire sufletească, menit să-i apropie pe credincioși de Dumnezeu și de valorile spirituale fundamentale.
Prima săptămână a Postului Mare este cunoscută sub numele de „Săptămâna Curată”. În comunitățile rurale, această perioadă este respectată cu strictețe, iar gospodarii urmează diverse obiceiuri pentru a-și proteja casele și animalele de rele.
Tradițiile populare indică faptul că, în Săptămâna Curată, este interzisă țeserea, iar cei care ignoră această regulă riscă să fie pedepsiți de o figură mitologică numită Toader, care „vine peste noapte și încurcă ițele”. Totodată, se spune că animalele celor care nu respectă sărbătoarea de Sân Toader pot avea de suferit, fiind rănite sau atacate de fiare sălbatice.
Zilele de ajunare completă în Postul Mare
Potrivit rânduielilor bisericești, anumite zile din timpul Postului Paștelui sunt dedicate ajunării stricte, ceea ce înseamnă abstinența totală de la mâncare și băutură. În prima săptămână a postului, credincioșii sunt îndemnați să ajuneze lunea și marțea, iar în ultima săptămână, numită Săptămâna Patimilor, ajunarea se practică în zilele de luni, marți, miercuri, vineri și sâmbătă.
În aceste zile de post sever, se permite consumul doar de pâine și apă, iar această restricție este respectată îndeosebi de cei care urmează cu strictețe tradițiile ortodoxe și doresc să marcheze într-un mod profund perioada de pregătire pentru Înviere.
Postul Paștelui rămâne, așadar, o perioadă de introspecție, rugăciune și disciplină, în care credincioșii sunt chemați nu doar să respecte restricțiile alimentare, ci și să își îndrepte gândurile și faptele spre bine, compasiune și iubire față de aproapele lor.
