Georgescu Dragos
Vestea venită de la Banca Națională a României și confirmată de instituțiile financiare nu este deloc una bună pentru sute de mii de români. Începând cu 1 octombrie 2025, indicele de referință pentru creditele consumatorilor, cunoscut sub denumirea de IRCC, va crește de la 5,55% la 6,06%. Deși la prima vedere această modificare poate părea minoră, în realitate ea are efecte imediate și semnificative asupra ratelor lunare plătite de cei care au credite cu dobândă variabilă.
Cresc ratele pentru români. Cine este afectat
Impactul direct asupra familiilor cu credite este evident: rate mai mari, bugete familiale mai presate și o nevoie tot mai mare de planificare financiară responsabilă.
Pentru a înțelege efectul concret, să luăm un exemplu: în prezent, la un credit de 400.000 de lei pe 30 de ani, cu dobândă variabilă calculată pe baza IRCC și a marjei băncii (5,55% + 2,20%), rata lunară este de aproximativ 2.865 de lei. După creșterea IRCC la 6,06%, aceeași rată va urca la peste 3.000 de lei, adică o diferență de aproximativ 142 de lei lunar.
Această majorare nu pare enormă pentru o singură lună, dar, calculată pe parcursul unui an, înseamnă peste 1.700 de lei în plus. Pentru multe familii, această sumă face diferența între un buget echilibrat și unul greu de gestionat.
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 500.000 de români au credite raportate la IRCC. Cu alte cuvinte, jumătate de milion de familii vor resimți direct această modificare.
Claudiu Trandafir, economist și expert financiar, a explicat într-un interviu pentru Ziare.com că nu toți debitorii vor fi afectați de această creștere. „Dacă au credite cu dobândă fixă, nu vor fi impactați. Totul rămâne neschimbat. Dacă însă au credite cu dobândă variabilă, ratele vor crește, în medie, cu 150–200 de lei”, a spus specialistul.
Practic, cei care au avut inspirația sau posibilitatea de a alege o dobândă fixă vor trece prin această perioadă fără modificări majore. În schimb, cei care au preferat dobânzile variabile, în speranța unor scăderi, se confruntă acum cu ajustări care le pot destabiliza planurile financiare.
De ce IRCC nu este la fel de volatil ca alți indici
O diferență importantă între IRCC și vechiul ROBOR este modul de calcul. IRCC se bazează pe media tranzacțiilor interbancare dintr-un trimestru, ceea ce îi conferă o stabilitate mai mare. Modificările apar cu o întârziere de aproximativ șase luni și nu sunt la fel de bruște ca în cazul altor indici.
Astfel, creșterea la 6,06% reflectă, de fapt, tendințele din prima jumătate a anului 2025 și va rămâne valabilă pentru următoarele luni. Următoarea ajustare va fi făcută abia la începutul anului 2026.
Pentru debitori, aceasta înseamnă că nu se pot aștepta la fluctuații rapide, ci la o stabilitate relativă pe termen scurt. Totuși, această stabilitate nu exclude posibile noi creșteri în viitor, mai ales dacă presiunile inflaționiste continuă.
Rolul BNR și dobânda cheie
Un alt element important este politica monetară a Băncii Naționale a României. În ultima ședință, Consiliul de Administrație al BNR a decis menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an. Totodată, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) rămâne la 7,50%, iar cea pentru facilitatea de depozit la 5,50%.
Claudiu Trandafir atrage atenția că BNR ar putea fi nevoită să schimbe dobânda cheie în viitor. „Mă aștept ca BNR să fie prudentă și, în contextul presiunilor inflaționiste, există chiar posibilitatea creșterii dobânzii de referință. Totuși, cel mai realist scenariu este ca dobânda cheie să rămână la același nivel o perioadă, pentru că există suficientă lichiditate în piață”, a declarat expertul.
Dacă BNR va decide o creștere a dobânzii cheie, aceasta se va reflecta, inevitabil, și în dobânzile practicate de bănci pentru creditele variabile, ceea ce înseamnă noi ajustări în ratele debitorilor.
Ce se întâmplă cu ROBOR
În paralel cu IRCC, și indicele ROBOR continuă să fie monitorizat atent. La trei luni, acesta a scăzut ușor la 6,56% pe an, față de 6,58% în ședința precedentă. La șase luni a coborât la 6,71%, iar la 12 luni la 6,88%.
De la începutul anului, ROBOR la trei luni a crescut de la 5,92% la nivelurile actuale, ceea ce arată că, deși există mici corecții descendente, trendul general rămâne unul de menținere la cote ridicate.
Pentru cei care au încă credite legate de ROBOR, soluția refinanțării rămâne una dintre cele mai viabile opțiuni, mai ales dacă doresc să treacă la dobânzi fixe.
În fața acestor creșteri, tot mai mulți români se gândesc la alternative. Una dintre soluțiile recomandate de specialiști este refinanțarea.
„O soluție viabilă este refinanțarea, mai ales pentru clienții care încă au credite legate de ROBOR sau dobânzi variabile. Prin refinanțare se poate trece la o dobândă fixă, care oferă predictibilitate pe termen de câțiva ani. Mai mult, unele bănci acoperă parțial sau integral costurile de refinanțare, ceea ce face tranziția mai ușoară”, a explicat Claudiu Trandafir.
În prezent, există oferte cu dobânzi fixe care încep de la 4,89%, dar acestea ar putea dispărea sau se pot înăspri după 1 octombrie, când IRCC va crește.
Momentul potrivit pentru a lua un credit
Economistul subliniază că cel mai bun moment pentru a lua un credit nu este determinat neapărat de nivelul dobânzii, ci de nevoia reală a fiecărei familii. „Eu cred că cel mai bun moment pentru a lua un credit este atunci când există nevoia reală, în special pentru achiziția unei locuințe. Nu mă aștept la scăderi ale prețurilor imobiliare sau ale dobânzilor în următorii ani. De aceea, recomand ca oamenii să ia decizia în funcție de propria putere de cumpărare, cu un grad maxim de îndatorare de 40% din venituri”, a explicat acesta.
Investițiile în imobiliare rămân, în opinia sa, o opțiune stabilă, chiar dacă randamentele din chirii au scăzut. Într-o perioadă de incertitudine economică, locuințele continuă să fie percepute ca un activ sigur, mai ales pe termen lung.
Cum să te pregătești pentru majorarea ratelor
Specialiștii recomandă câteva măsuri simple, dar eficiente pentru cei care vor resimți direct creșterea IRCC:
Reevaluarea bugetului personal – fiecare familie ar trebui să își facă o analiză realistă a veniturilor și cheltuielilor și să identifice zonele unde pot fi reduse costurile.
Construirea unui fond de urgență – economisirea unei sume echivalente cu 3–6 luni de rate poate face diferența în perioadele dificile.
Discuții cu banca – mulți debitori ezită să ia legătura cu instituțiile de credit, dar băncile au programe de restructurare sau soluții de amânare a ratelor.
Refinanțare și conversie – trecerea de la dobânzi variabile la fixe sau de la ROBOR la IRCC poate aduce economii semnificative.v
