Loredana Ionescu
Devalorizarea leului, instabilitatea guvernamentală și creșterea indicilor bancari au dus la rate mai mari. Românii cu credite în lei plătesc acum, în medie, cu 260 de lei mai mult. ROBOR și IRCC au crescut alarmant în doar câteva zile. Specialiștii avertizează că urmează o perioadă de inflație și scumpiri în lanț.
Instabilitatea politică a dus la creșterea dobânzilor. Ratele românilor au explodat
Criza politică are efecte vizibile asupra economiei, iar românii încep să simtă din plin aceste consecințe. Dobânzile au crescut abrupt, ceea ce înseamnă automat rate mai mari. Cei cu credite ipotecare sau de consum se confruntă cu scumpiri lunare de până la 260 de lei.
Instabilitatea a pornit de la rezultatul primului tur al alegerilor prezidențiale. Demisia lui Marcel Ciolacu a amplificat incertitudinea. România a intrat într-o zonă de interimat politic total – fără președinte ales și cu un guvern demisionar.
Piața financiară a reacționat rapid și negativ. Indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor la creditele în lei, a crescut brusc. De la 5,9% la începutul săptămânii trecute, a ajuns la 7,31% vineri. Este cel mai mare nivel din ultimii doi ani.
Pentru un român care are un credit de 250.000 de lei pe 30 de ani, această creștere înseamnă 260 de lei în plus la rata lunară. Asta înseamnă aproximativ 3.000 de lei anual, adică echivalentul unui salariu minim pe economie.
ROBOR și IRCC în creștere accelerată. Cine este afectat și ce opțiuni există
Indicele ROBOR a urcat alarmant. Este indicatorul de referință pentru creditele acordate înainte de mai 2019. Dar și românii cu credite noi, bazate pe IRCC, vor resimți creșterea. IRCC se actualizează trimestrial, însă valorile zilnice deja cresc accelerat.
Românii cu dobândă variabilă sunt cei mai afectați. Aceste credite au fost atractive prin costuri reduse, dar acum devin o povară. Băncile aplică o marjă fixă peste ROBOR sau IRCC, ceea ce face ratele și mai greu de suportat.
De exemplu, un credit ipotecar contractat acum cinci ani poate avea o rată care a crescut deja cu peste 500 de lei în ultimul an. Cu actuala criză politică, ratele pot urca și mai mult. Cei care au credite în euro, plătesc mai mult din cauza cursului.
Soluția pentru unii poate fi refinanțarea. Unele bănci oferă credite cu dobândă fixă pentru primii ani. De exemplu, o refinanțare cu dobândă fixă de 5,9% poate reduce rata cu până la 344 de lei. Alte oferte promit reduceri de durată a creditului cu 8 ani.
Totuși, refinanțarea implică costuri suplimentare – taxe notariale, evaluări, comisioane. Unele bănci le acoperă parțial, în campanii promoționale. Specialiștii recomandă analiza atentă a ofertelor înainte de a decide o refinanțare.
Euro a atins un nou maxim. Devalorizarea leului creează scumpiri în lanț
În paralel cu dobânzile, și cursul valutar s-a destabilizat. Joi, euro a atins 5,12 lei – un nou record istoric. Criza politică, dar și ieșirile masive de capital din România au contribuit la această devalorizare. Leul nu a mai fost atât de slab de ani întregi.
Un expert în economie explică: „Leul a fost supraapreciat. Criza politică doar a accelerat corecția.” Asta înseamnă că euro se va menține ridicat și în următoarele săptămâni. Banca Națională a intervenit limitat, tocmai pentru a nu epuiza rezervele valutare.
Această evoluție are efecte imediate. Toate produsele și serviciile cu prețuri în euro se scumpesc. Este vorba de mașini, apartamente, telefoane mobile și servicii internaționale. Dar și alimentele, pentru că multe sunt importate.
Prețurile la energie, carburanți și gaze sunt direct influențate de cursul valutar. Orice scumpire la aceste categorii se reflectă în toate celelalte produse. Inflația este inevitabilă. Românii cu venituri mici vor fi cei mai afectați.
Ce spun analiștii? „Orice dezechilibru politic duce la pierderea încrederii. Investitorii vând lei și cumpără monede stabile – euro, dolar, liră. Asta înseamnă presiune pe curs și pe dobânzi. Iar populația simte rapid aceste efecte.”
Cum influențează criza politică creditele, investițiile și prețurile
Criza politică are efecte devastatoare în economie și blochează investițiile. Antreprenorii și companiile mari amână planuri de dezvoltare. Incertitudinea privind guvernarea și politica fiscală face imposibilă o planificare coerentă.
Lipsa unui guvern stabil înseamnă lipsa predictibilității. Nu se știe ce taxe vor fi modificate, dacă vor exista reduceri bugetare sau majorări de impozite. Toate aceste necunoscute alimentează prudența. Piața construcțiilor e în scădere, la fel și comenzile industriale.
În același timp, românii amână achizițiile importante. Autoturismele, locuințele sau investițiile imobiliare sunt puse în așteptare. Cei care au rate în derulare se tem de creșteri ulterioare. Iar cei care voiau să ia un credit se răzgândesc din cauza instabilității. Consultantul fiscal Dan Schwartz avertizează:
„Este firesc ca economia să reacționeze la astfel de evenimente. (…) Cu toții trebuie să ne așteptăm la un puseu inflaționist, la creșteri ale prețurilor pe toate planurile, nu numai la bunurile de import”, a avertizat, într-o intervenție pentru Digi24, consultantul fiscal Dan Schwartz.
„La prima vedere, această devalorizare a modelei naționale a avut caracter conjunctural și a fost determinată, în principal, de incertitudinea politică generată, în special, de demisia premierului Ciolacu, care a pus România într-o situație puțin neașteptată, de interimat pe toată linia, de la președinte la prim-ministru până la Guvern. Este firesc ca economia să reacționeze la astfel de evenimente. Este firesc ca moneda națională să se devalorizeze, în condițiile în care din toate zonele economiei – și nu numai ale economiei, ale întregii societăți românești – incertitudinea a generat nevoie de stabilitate. Când e vorba de monedă, singura posibilitate pe care o avem este să achiziționăm monedă relativ stabilă euro, dolar, liră, orice altă monedă în care se poate se poate investi. La asta adăugăm și nevoile de achitare a facturilor externe”, a mai precizat consultantul fiscal, Dan Schwartz.
„Trebuie să ne gândim cu foarte mare seriozitate la faptul că Banca Națională nu poate la nesfârșit să susțină leul, pentru că asta înseamnă să scoată pe piață, să scoată la vânzare rezervele valutare ale României, ceea ce este extrem de riscant. De aceea, cu toții trebuie să ne așteptăm la un puseu inflaționist, la creșteri ale prețurilor pe toate planurile, deci nu numai la bunurile de import”, a subliniat Schwartz.
„Gândiți-vă că se vor schimba prețurile la energie, care se regăsesc în prețurile tuturor bunurilor, serviciilor care se comercializează pe piață. Cine sunt principalii principalii afectați de această schimbare peste noapte a raportului de schimb leu-euro? Cei cu venituri mici, a căror putere de cumpărare se diminuează cu fiecare zi în care leul se devalorizează”, a explicat consultantul fiscal.
„În funcție de felul în care vor evolua alegerile, vom putea vedea o devalorizare mai mare sau mai mică a monedei naționale. Se poate întâmpla orice, (…) dar cel mai probabil este ca raportul leu-euro să oscileze în jurul valorii de 5 lei pe un euro, cu plusuri sau minusuri față de această limită; pentru a se ajunge la «șanț», la 6 lei, ar trebui să intrăm într-o zonă de recesiune, de criza economică, pentru că ar fi o devalorizare a monedei cu 20%, ceea ce este enorm.”
„M-aș feri, deci, de astfel de scenarii, pentru că nu cred că sunt realiste în momentul de față. Economia României, dincolo de incertitudinile politice, dincolo de incertitudinile legislative și de ambiguitatea legislativă, dincolo de riscul unor măriri de taxe pe care mediul de afaceri le așteaptă, este totuși o economie puternică și relativ rezilientă. Își poate reveni din șocuri mult mai ușor decât o făcea în perioadele anterioare. De aceea, eu nu sunt atât de pesimist în ceea ce privește evaluările cursului leu-euro și ale impactului negativ pe care acest curs îl poate avea asupra economiei și asupra vieții noastre, a tuturor”, a concluzionat consultantul fiscal.
Sursa foto: Arhivă
